Dintre cei patru pereţi ai biroului, direct în natură
O idee frumoasă și profitabilă merită să fie preluată, clonată, îmbunătățită. Când încape pe mâinile nepotrivite, alterează și reputația originalului, și a „clonelor bune”. Ne-am întrebat dacă asta s-a întâmplat cumva și cu teambuildingul, acea posibilitate de a petrece timp de calitate cu colegii, de a-i cunoaște într-un mediu neconvențional, în afara celor patru pereți ai biroului. Și am căutat locuri în care această activitate își păstrează prestigiul, pe merit. Ne-am oprit la trei dintre ideile de outdoor training implementate inteligent, nealterate.
Aventură și dezvoltare
Despre Turism Aventura Gorj poate n-a auzit toată lumea, dar sigur a auzit cine trebuie. De sezoane întregi, clienții sunt atât de fideli weekend de weekend, încât activitățile organizate pe Jiu nu mai au nevoie de nici o reclamă. Au în portofoliu zeci de activități și mii de cursanți – majoritatea din companii –, ceea ce îi propulsează pe primele locuri la capitolul programe de teambuilding outdoor și turism de aventură din România.
La nord de orașul Târgu Jiu, într-o regiune aproape sălbatică, echipa Salvamont a făcut ordine și a reușit să promoveze turismul organizat, limitând astfel și numărul pericolelor potențiale pe munte. Ei sunt cei care au lansat Turism Aventura în 2003, cu o lungă listă de activități: canyoning, rafting, bodyrafting, trasee montane pedestre, alpinism și escaladă, explorare de peșteri și avene, cascade, circuite de cicloturism și mountainbike, offroad, enduro, zbor cu parapanta și deltaplanul, scuba și speleoscuba, schi, cascade de gheață și așa mai departe.
Întrebarea firească este dacă clienții, oameni care stau mult pe scaun, sunt pregătiți pentru activități fizice ceva mai dure decât într-un teambuilding obișnuit. „Nu sunt pregătiți”, ne confirmă bănuielile Sabin Cornoiu, omul care coordonează Turism Aventura, șeful Salvamont Gorj și președintele Consiliului Național al Serviciilor Publice Salvamont din România. „Dar marea noastră calitate e că am adaptat atât de bine activitățile, încât le-au devenit accesibile și celor care n-au făcut sport în viața lor. Coboară pe cascadă, în peșteră, fac canyoning fără probleme. N-am promovat însă mult alpinismul și escalada, de exemplu, care solicită prea mult. Omul încearcă să se agațe, în zece minute îl dor mâinile, se simte slab, detașat, diferit de cei din grup – pentru că unii se pricep să se susțină mai bine. Și apar diferențele – unul se cațără trei metri, altul – 30.”
La Turism Aventura, toți au posibilitatea să se simtă „căpitani de vas”. Se leagă relații, prietenii, se înving temeri. „Ține și de rolul nostru, de pedagogia noastră, le dăm și siguranță, pentru că suntem salvatori montani.”
Foto: Victor Cozmei
Programul este deschis, îl poate prelua orice agenție tour-operatoare, iar cei care urmează linia Turism Aventura își fac treaba foarte bine și oferă servicii la nivel înalt, fără incidente. Nu este de mirare așadar că programul „România Gorj Aventura” a primit în 2004 titlul de „Cel mai atractiv program turistic realizat de tour-operatori în 2004”.
Mai sunt însă și agenții care preiau ideea puțin, prost și fără rost. „Mulți copiază repede programul”, spune Sabin Cornoiu. Și clienții merg și acolo, o vreme… „Până își dau seama că e vorba de «copia chinezească».”
Printre nori
Au fost primii, dar nu mai sunt singurii. În 2008 lua naștere Moto Fly Ro, primul club sportiv cu activitate centrată în jurul zborului cu paramotorul. „Am fost primii din țară”, spune Marian Cojocaru, pilot și instructor de paramotor, pasionat și de motociclism, agent-șef la Serviciul de Intervenție Rapidă al Poliției Giurgiu și fost membru al Brigăzii Antitero a SRI. Alături de el, ca manager, îi stă soția, Irina Cojocaru, de profesie medic.
Ce înveți cu echipa Moto Fly Ro la Aerodromul Comana? Să zbori cu paramotorul, cu avioane ultraușoare și cu motodeltaplanul. Poți obține chiar licența de pilot pe avion ultraușor – dar sigur nu în teambuilding! Cu oamenii din companii se zboară inclusiv cu baloane și aerostate, se face inițiere în parașutism sau pur și simplu salturi cu parașuta, dar și inițiere în sporturi auto-moto.
Foto: Moto Fly Ro
Marian Cojocaru și-a transformat pasiunile în performanță și competiție: motociclismul și aviația. Trecerea către business a părut a fi ceva cu totul firesc. „Când te lași de sport, ce poți face altceva?…” Deși se implică în cercetare și inventică – a construit o aeronavă care se produce în serie și este considerată printre cele mai bune – spune despre soția sa că „ea e cu cartea”. Cu un MBA la activ și medic specializat pe genetică moleculară, Irina Cojocaru găsește timp să conducă și să promoveze activitățile de la Moto Fly Ro.
„Facem și jocuri de echipă, nu doar aviație și moto. Orientare turistică, activități de mișcare în natură, echitație, airsoft…” Dar majoritatea celor care vin la aerodromul din județul Giurgiu sunt surprinși, chiar dacă au mai trecut prin experiențe de tip teambuilding, pentru că „găsesc lucruri noi, dinamice, pe care nu le-au mai făcut până acum”, legate în special de activitățile aeronautice și auto-moto.
Iar clienții instructorului de zbor cu paramotorul, unul dintre cei puțini din acest domeniu, vin din cele mai diverse categorii de vârstă: cel mai vârstnic avea 82 de ani, iar cel mai tânăr, patru – una dintre cele două fiice ale cuplului de antreprenori.
Pe loc repaus… sau nu
Al treilea exemplu de afacere de succes în domeniu are în egală măsură legătură cu sportul… și cu armata. Până nu demult, de încorporare se fugea cu toată viteza înainte, dar acum, ideea de instrucție militară se transformă în pretext pentru distracție și mișcare. Arsenal Park este jucăria a doi dintre cei mai bogați români, Marius și Emil Cristescu, care, spre deosebire de Sabin Cornoiu și soții Cojocaru, au în palmares activitatea sportivă doar ca hobby – Emil Cristescu participă la competiții moto. Se pot lăuda, în schimb, cu una dintre cele mai prolifice rețete de business din țară – ei dețin Grupul Bega, din Timișoara, care include Arsenal Park, din Orăștie, deschis în 2008.
Avioane militare, tancuri, TAB-uri, 70 de tunuri, transportoare șenilate, dispozitive antirachetă, lansatoare de rachete, toate s-au aliniat aici, în parcul tematic dezvoltat într-o fostă bază militară hunedoreană. 200 de locuri de cazare, dormitoare în TAB-uri, muzeu în aer liber, terenuri de joacă, tabără de antrenament și bază de expediții turistice – aceasta este rețeta unui spațiu care ar putea deveni o stațiune de sine stătătoare.
De ce Orăștie? E simplu: era la îndemână. În 1938, aici se inaugura un spațiu experimental pentru armată, la inițiativa Regelui Carol al II-lea, iar în perioada comunistă, în același spațiu funcționa o fabrică de armament. Vilele și apartamentele de lux ale zilelor noastre sunt, în acest caz, buncărele și depozitele de muniție abandonate ale fostei fabrici Rompiro.
Foto: Arsenal Park
Ce ai de făcut aici și nu găsești în altă parte [decât dacă te înrolezi oficial]? Instrucție militară. Se face în grupuri de minimum 20 de persoane, ca-n armată. Lipsesc totuși plantoanele, trezirea cu trompetă la 5 dimineața și mersul târâș pe coate – la cazarma Arsenal Park e program de voie. Nu lipsesc nici opțiunile obișnuite – airsoft, paintball, tir cu arcul sau BB'Gun, iar în caz de oboseală, oricine se poate plimba cu transportorul șenilat. Se face echitație, fitness și orice alt sport de teren și de sală. Pentru următorul nivel de dificultate există Aventura Park, cu trasee de cățărare, tiroliană și rapel. Apoi, traseele enduro.
Iar alături de instrucția militară cu durată de până la patru ore, piesa de rezistență – la propriu! –, nu trebuie ratat tirul cu arme de foc, unde turiștii extremi fac cunoștință cu Kalașnikov sau Sniper Master. Iar dacă te-ai antrenat serios și la acest capitol, te poți înrola liniștit pentru un comando în pădure.
Ce au în comun aceste trei afaceri dedicate educării adulților din companii către sport? Toate au adus ceva nou, toate au pornit din pasiunea pentru activitatea fizică, adrenalină și energie. Unii i-au copiat, alții au eșuat, în exact aceleași nișe. Fie că au fost cunoscuți pentru performanțe, fie că nu, oamenii cu background sportiv intrați în afaceri construiesc perspective noi pe bazele activității competiționale, creează noi nume și noi branduri, antrenează o generație înclinată spre nemișcare. Sunt hotărâți, muncesc din greu și se implică. După probele sportive, în business, ei sunt competitori cu șanse reale.