Giganţii hi-tech-ului japonez investesc în agricultura inteligentă
Giganţíi hi-techului japonez investesc în agricultura inteligentă. Fujitsu, Sharp şi Toshiba suferă de zece ani atât din cauza conjuncturii economice nefavorabile la nivel mondial, cât şi din cauza tot-mai-puternicei concurenţe sud-corerene sau chinezeşti. Companiile nipone nu renunţă la computere sau LED-uri, dar încearcă să îşi diversifice activitatea şi se îndreaptă, de exemplu, către agricultura inteligentă. Fermele verticale din mijlocul metropolelor japoneze încep să se înmulţească.
Mai mult, un eveniment trist din istoria japoniei a grăbit investiţiile în agricultura inteligentă. După scurgerile nuclare de la Fukushima Dai-Ichi din 2011, japonezii şi-au pierdut încrederea în legumele crescute pe terenurile din regiunile celor 54 de centrale nucleare din ţară. Uimitor este că accidentul nuclear din 2011 a răspândit ideea că legumele au mai multe şanse să fie curate atunci când sunt cultivate în centrele oraşelor. Iar cum construirea fermelor verticale în oraşe reprezintă mai întâi o provocare tehnică şi apoi una agricolă, giganţii japonezi ai hi-tech-ului şi-au asumat această provocare.
Obiectivul Toshiba pentru proiectul iniţiat în 2014 este unul abiţios: 3 milioane de porţii de mâncare sănătoasă pe an, pentru o cifră de afaceri de 2,1 milioane de euro. O picătură de apă în raport cu cifra de afaceri de mai mult de 45 de miliarde de euro a întreprinderii. Adevăratul profit pentru Toshiba nu va rezulta neapărat din vânzări, cât din mediatizarea konw-how-ului său. O fermă verticală necesită folosirea ledurilor, a aerului condiţionat, a procedeelor de sterilizare, a sistemelor informatice sau a semi-conductorilor. Toshiba sondează deja piaţa din Singapore, precum şi alte aglomerări din Asia care sunt în cătare de autosuficienţă alimentară.
Fujitsu, o altă întreprindere importantă din arhipelagul nipon a ales, în 2009, să închidă una dintre cele mai mari uzine de semi-conductori pe care le avea. Aceasta a devenit, trei ani mai târziu, Akisau Food and Agriculture Cloud. Şi în acest spaţiu larg dedicat culturii salatei verzi, tehnologiile întreprinderii servesc agriculturii. Folosind un sistem de semi-conductori pentru eliminarea insectelor, a bacteriilor şi a prafului din culturile de salată, nu mai trebuie să folosim pesticide. Procedeele permit şi crearea de legume personalizate, cum ar fi salata săracă în potasiu, pentru cei care suferă de probleme renale.
Panasonic a investit înaintea Toshiba în Singapore şi speră să producă, în curând, 5% din cantitatea de legume din oraşul-stat. Iar Sharp dezvoltă unităţi de producţie de căpşuni în Dubai. Fermele verticale bazate pe tehnologii japoneze cu întreprinderi care şi-au dovedit deja competenţa reprezintă produse de înaltă valoare strategică pentru exporturile nipone.
Cât de verde este agricultura viitorului
Pentru moment, maşinile lucrează, dar recoltarea este făcută manual, a explicat Shigeharu Shimamura, directorul unei societăţi care a dezvoltat o fermă într-o fostă uzină de semi-conductori care a aparţinut Sony. "Pe viitor, sperăm să folosim roboţi şi pentru recoltare. De exemplu, un robot va putea sa semene, să plivească, să recolteze şi chiar să ambaleze produsul finit".
Deşi productivitatea este sensibil mai mare, soluţia universală pentru toate problemele agriculturii japoneze este departe. Fermele verticale necesită investiţii foarte mari şi nu pot fi, pentru moment, rentabile. Iar diversitatea legumelor cultivate pe scară largă este mică. Totuşi, japonezii nu se hrănesc doar cu salată verde.
Iar pariul cu receptivitatea japonezilor faţă de produsele din fermele verticale este unul riscant. În arhipelag scade susţinerea faţă de Fukushima şi din ce în ce mai mulţi japonezi, cam unul din trei în acest moment, sunt favorabili redemarării industriei nucleare, la doar cinci ani după tragedia de la Fukushima. Aşadar, nimic nu garantează interesul faţă de agricultura urbană.