Sărbătoare mare la Muzeul Satului și la Muzeul Țăranului Român

Ilinca Alexandru, opincar din comuna Orlești, județul Vâlcea, este unul dintre primii meșteri populari care îi întâmpină pe cei care trec pragul Muzeului Satului. Figură pitorească, îmbrăcat în straie tradiționale, este dispus oricând să povestească despre meșteșugul său, prezentând și opinci vechi de sute de ani. Copiilor, pentru a la atrage atenția, le spune că "opinca e străbunicul adidasului".

"Dacă nu se mai ocupă nimeni, dispare ca tradiție, iar dacă nu ai tradiție, nu mai ai istorie. Am opinci vechi și noi. Cele vechi au și sute de ani, când mai vin copiii, le arăt, ca să știe mai multe despre străbunicii lor. Mai am căciuli din miel de astrahan, la prețuri simbolice, prețul materialului — manopera nici nu o mai calculez. Opinca datează dinaintea erei noastre. Specialiștii au găsit uneltele, nu piesele în sine, pentru că nu rezistă în timp. În Epoca de piatră, cu un corp ascuțit dădeai niște găuri, băgai o nojiță și îi dădeai opincii forma piciorului. (…) Apoi s-au făcut opinci și din roți de mașină, din roată de motocicletă nemțească. Mai târziu, au apărut și Daciile 1100. Am și opinci făcute din roți de Dacia 1100, cu sigla", spune el.

În curtea unei alte case din Muzeul Satului, Ioan Rodoș, din Sibiu, lucrează la o lingură de lemn pe a cărei coadă sunt sculptate acvila românească, roata vieții și soarele. În spatele lui, expuse, sunt zeci de linguri, fiecare cu un model unic.

"Tot ce vedeți pe panou reprezintă România. Sunt elemente din toate zonele țării și multe le-am preluat din muzee, din folclor, din povești, din istorie, din religie: Decebal, coloana infinitului, domnișoara Pogany. Îl am și pe Amza Pellea, cu prazul și cu zaibărul. Tot timpul creez modele noi, care consider eu că sunt mai importante pentru români", spune el.

Pe prispa altei case sunt expuse covoare țesute manual, realizate de Rozica Măldărășeanu, din Vălenii de Munte, județul Prahova. Modelele florale, realizate cu ghergheful vertical, din lână vopsită vegetal, atrag privirea de la distanță.

"Covoarele sunt făcute cu lână merinos, care e foarte fină și îți permite să realizezi detalii. Eu mă inspir în general din covoarele tradiționale, dar am și creațiile mele. Lucrez la un covor o lună de zile, două sau chiar și un an. Dar mie îmi plac lucrurile complexe, nu îmi place să fac lucruri simple", explică Rozica Măldărășeanu.

Iulia Grumăzescu, director de comunicare și educație muzeală, a precizat că în perioada 1-3 decembrie, Muzeul Satului găzduiește Târgul de Ziua Națională a României, care se continuă cu târgul de cadouri de Moș Nicolae. Pot fi achiziționate: decorațiuni pentru pom, ii tradiționale, brâuri și alte piese pentru costum popular, turtă dulce, miere și alte produse apicole.

"Foarte multe familii cu copii, bunici cu nepoți vin în vizită la Muzeul Satului și se bucură de timp de calitate petrecut în familie. Muzeul e decorat pentru sărbătorile de iarnă și cei mici se bucură de atmosferă. La târg participă în jur de 70 de expozanți, distribuiți în tot muzeul, astfel încât cei care îl vizitează să poată descoperi în fiecare curte un meșter popular", a precizat ea.

La Muzeul Țăranului pot fi de asemenea achiziționate obiecte din ceramică, icoane, ii, cojoace, ștergare, jucării din lemn sau tricotate, covoare tradiționale, obiecte de lemn pentru uz casnic, miere, turtă dulce, prăjituri de casă, cozonaci, dulcețuri, zacuscă și murături.

Una dintre expozante este Iorga Maria, care a venit cu ceramică de Horezu. A învățat meseria de olar de la socri și o practică din 1974. Mai spune că a participat la toate târgurile și festivalurile din țară, dar a ajuns și la Washington, precum și la cel mai mare muzeu în aer liber din Suedia.

"Ceramica de Horezu e tradițională: cu spicul de grâu, cu coada de păun, cocoșul de Horezu, pomul vieții și fel de fel de motive populare. Avem acasă atelier, cuptor, avem și expoziție. Vine lumea să ne viziteze, pentru că ne știe. Vin și români, și străini. La noi în familie toată lumea lucrează. Am nepoți care au terminat facultatea și când vin acasă le place să facă un obiect. Zic: 'Mamaie, hai să mai fac o farfurie și să știți că asta e de la mine'. Și se cunoaște, mie mi se pare că ei lucrează mai frumos ca mine, mai fin. Mie poate îmi mai tremură mâna", spune ea.

Alături se află Neamțu Maria, din Măldărești, județul Vâlcea, cu covoare oltenești, lucrate pe gherghef.

"Eu adun plantele pentru vopsele, le prepar. Numai lâna o cumpăr, toarsă. Muncesc zilnic, totul e lucrat manual. La noi e tradițional motivul floral. Toate florile care se găsesc și în natură: spice, nu-mă-uita, clopoței, trifoi, narcise, frunze de stejar, garofițe", explică ea.

Stângaciu Elisabeta, din Băbeni, Vâlcea a venit la târg cu boluri, linguri, mese sau scăunele, toate realizate din lemn.

"E o tradiție, o moștenire, pe care o ducem mai departe. Suntem a patra generație, iar copiii noștri lucrează și ei. Din asta trăim. La o covată lucrez o zi întreagă. Se lucrează lemn de esență moale: salcie, tei, plop. Totul e cioplit la mână", povestește ea.

Varga Suzana a adus turtă dulce de la Odorheiu Secuiesc, cu glazură de vanilie sau cacao, aromatizată cu scorțișoară, în diferite forme de sezon: Moș Crăciun, cizmulițe, brăduți sau oameni de zăpadă.

"E făcută cu miere, în cuptor cu lemne, din ingrediente naturale", spune ea.

Una dintre vizitatoare e Miriam, o tânără din Australia, care se află în România de opt zile.

"E minunat aici, îmi place foarte mult, e uimitor să vezi toate lucrurile făcute manual și să îi întâlnești pe meșterii care le-au realizat. Am cumpărat o cergă și aș vrea să mai iau o ie și niște brățări. Am luat și prăjitură de casă, e delicioasă", declară ea.

O doamnă care a venit la târg împreună cu cei trei copii ai săi spune că dorește să le arate acestora produsele românești și modul în care sunt realizate.

"Mi se pare că târgul pentru asta e relevant. Și, da, dacă găsim ceva vom cumpăra. Îmi place tot ce înseamnă lucru cu mână: de la ii, la mici sculpturi. Și noi lucrăm acasă pe etamină, facem pitici din lemn. Și noi suntem pasionați de lucrurile acestea", mai spune ea.