Slujbe de crescut copilul
Intr-un clasament publicat de ramura financiara a CNN, CNN Money, cele mai potrivite slujbe pentru cei abia deveniti parinti sunt agent de recrutare, manager de proiect, agent de vanzari, analist marketing si contabil. Criteriile luate in seama de autorii studiului sunt compensatiile, potentialul slujbei, flexibilitatea si family friendly. Avand in vedere ca majoritatea slujbelor vehiculate nici macar nu au corespondent direct pe piata autohtona a muncii, oare cum raspund mamicile de langa noi la aceasta provocare?
Slujba ideala= Part-time de acasa
"Cred ca in Romania se poate pastra acest top, poate cu exceptia vanzarilor, domeniu care, desi presupune un timp de lucru flexibil, este, totusi, unul extrem de stresant. Slujbele cele mai potrivite raman cele care corespund sistemului de valori ale persoanelor respective, sistem care este foarte probabil sa se modifice dupa aparitia copiilor", e de parere Roxana Olariu, Senior Consultant la HART Human Resource Consulting si, la randul ei, mama unei fetite de doi ani.
Raportandu-se, de asemenea, la clasamentul intocmit de CNN Money, Diana Stan si Larisa Condriuc, consultanti in cadrul Manpower Romania, considera ca el cuprinde "pozitii care ofera un anumit grad de flexibilitate a programului; insa volumul de activitate poate fi destul de solicitant in activitati de recrutare, management, vanzari, contabilitate, fiind nevoie de multa dedicare pentru atingerea obiectivelor". In continuare, ele subliniaza ca "realitatea pietei arata ca unele mame isi continua activitatea si ascensiunea profesionala dupa concediul de ingrijire a copilului, iar altele aleg sa reinceapa activitatea pe pozitii de suport (Asistent Departament, Specialist Back Office, Suport Servicii Clienti) datorita programului de lucru in ture sau part-time si datorita nivelului relativ scazut de responsabilitate si presiune in cadrul pozitiei".
In schimb, potrivit Oanei Botolan, Country Manager Consulteam, "domeniile cele mai potrivite sunt cel artistic, domeniile care permit lucrul de acasa sau cele de consultant (si aici putem vorbi de orice tip de consultanta)".
De remarcat ca, desi atunci cand se aduce in discutie "concediul pentru cresterea copilului" mama este de cele mai multe ori vizata, potrivit unor date neoficiale, aproximativ 15% dintre aceste vacante sunt cerute de barbati. Aceste statistici se refera insa cu precadere la clasa celor cu venituri scazute, in care sotia castiga considerabil mai mult decat barbatul.
Nasterea ca un MBA
Sa fie ori fix, dar sa nu depaseasca ora 18:00, ori flexibil. Acesta este programul de lucru preferat de majoritatea tinerilor parinti. In plus, in cazul in care este vorba despre un program fix, acesta trebuie sa presupuna si existenta unei pauze de masa de o ora. "Cel mai important lucru este ca in postul pe care il ocupa sa fie evaluat si compensat in functie de rezultate, si nu in functie de numarul orelor petrecute la birou", spune Oana Botolan. Tot ea scoate in evidenta o insusire atribuita indirect: "principala diferenta fata de angajatii obisnuiti este responsabilitatea crescuta fata de job. Un tanar parinte va avea si raspunderea de a-si intretine familia si nu isi va schimba cu la fel de multa usurinta locul de munca". Pe de alta parte, reprezentantele Manpower considera ca mamele isi pot continua linistite ocupatia anterioara nasterii, "aceasta putand fi comparate cu etapele de studii aprofundate (Master, MBA) sau cu implicarea angajatilor in anumite proiecte sau competitii extra-profesionale".
Cariera postnatala
"In cazul in care aleg ca pe primul loc sa se afle cariera, probabil nu vor aparea schimbari nici in ceea ce priveste modificarea domeniului de activitate fata de cel initial, nici in ceea ce priveste programul de lucru ales. Insa daca pe primul loc va fi timpul acordat copilului, atunci, cu siguranta, parintii vor face o schimbare semnificativa in cariera si in alegerea urmatorului loc de munca, in functie de programul de lucru preferat (munca la domiciliu, program flexibil, munca in schimburi etc.)". Aprecierea ii apartine reprezentantei HART, completata de Diana Stan si Larisa Condriuc: "exista tinere mame care sunt intr-un moment de evolutie sau de varf al carierei profesionale si aleg sa revina in activitate intr-un termen foarte scurt (intre 40 de zile si patru luni) si sunt mame care aleg sa se dedice ingrijirii copilului pentru o perioada de doi ani. Exista si persoane care isi redefinesc stilul de viata intr-o masura atat de importanta incat aleg pozitii cu program part-time sau aleg sa lucreze acasa, astfel incat isi restrang aria oportunitatilor in cariera si se concentreaza pe rolul de parinte". Insa, potrivit acestora, viata profesionala post-natala depinde nu numai de optiunea mamei, ci si de atitudinea angajatorului. "Mentinerea comunicarii pe perioada absentei este un factor care sustine o integrare mai usoara la momentul revenirii la serviciu a tinerei mame", spun ele. Facand referire la prevederile legale, potrivit carora compania este obligata sa pastreze des-chisa pozitia anterior detinuta de angajat pana la revenirea acestuia, consultantele Manpower mentioneaza ca "sunt chestiuni legate de planificare de business si de strategia de dezvoltare a companiei, care sunt influentate direct de suspendarea activitatii angajatului (in masura in care un coleg nu ii poate prelua in intregime responsabilitatile), astfel incat termenul de revenire trebuie agreat din timp pentru a evita eventuale neplaceri".
O problema de rang tert, dar esentiala in discutia privind reacomodarea tanarului parinte la piata muncii este, pe langa elementele sus-mentionate, durata concediului si schimbarile ce pot avea loc in timpul acestei "vacante". "Cu cat perioada petrecuta acasa alaturi de copil este mai mare, cu atat reacomodarea este mai de durata, pentru ca persoana poate pierde contactul cu "piata", cu lumea de business. Mai ales in contextul de afaceri atat de rapid, de dinamic, actual, este posibil ca ceea ce stia o persoana acum 1-2 ani sa nu mai fie valabil in prezent", crede senior consultantul HART. Alti factori ce pot influenta supletea readaptarii la viata profesionala pot fi flexibilitatea si puterea de acomodare a persoanelor implicate, precum si forta motivatiei care a determinat reintoarcerea la serviciu.