Tinerii români vor să fie programatori şi… manageri

Prin programele sale de educație digitală, Samsung România a ajuns până acum la peste 25.000 de tineri și peste 200 de profesori. Caravana Trends of Tomorrow a fost prezentă în cele mai importante licee din țară, cu scopul de a inspira, educa și familiariza liceenii cu abilitățile digitale și tendințele pe piața muncii. Totodată, prin programele dedicate Smart Classroom și Tech Institute, peste 2.000 de tineri studiază ca beneficiari constanți în ecosisteme digitale. „Evoluția programului a fost influențată de insight-urile culese chiar de la beneficiarii săi. An de an, am aflat mai mult despre ce își doresc tinerii și ce nevoi au aceștia pentru a fi competitivi pe o piață a muncii în continuă schimbare. De aceea, în 2015 venim cu un instrument util și practic dedicat generației digitale, o aplicație vocațională prin care să își poată evalua aptitudinile, să afle ce meserie li se potrivește, ce abilități digitale le sunt necesare, dar și ce parcurs educațional pot urma în această direcție. Aplicația va face parte din roadshow-ul Samsung Trends of Tomorrow din această toamnă și ne propunem să ajungem la peste 10.000 de elevi de liceu”, a declarat Sabina Știrb, Public Affairs &Corporate Citizenship Manager în cadrul Samsung Electronics România. În topul preferințelor elevilor apar următoarele meserii: programator (14,6%), inginer de sistem în informatică (11%), avocat (10,7%), manager business (9,7%), actor (8,5), medic chirurg (8,4%), contabil (6,6%), medic cardiolog (5,3%), farmacist (5,1%), arhitect (5%). În schimb, profilul personalității lor care arată că aceștia sunt firi sociabile, cărora le place să interacționeze cu ceilalți și să dezvolte prietenii, îi recomandă mai degrabă pentru meserii umaniste și zona de servicii. Mai mult de 35% din tinerii care au participat la studiu au spirit întreprinzător, antreprenoprial.

Avem potenţial şi educaţie

Sunt managerii aspiranţi realişti înceea ce priveşte dorinţele lor? Sunt şi nu sunt, spune Dan Petre, partener D&D Research, fondator al proiectului pemeserie.ro.

“Sunt realişti pentru că au o pulsiune antreprenorială foarte puternică. Ei vor să facă ceva şi să închidă acel proiect, din care să trăiască. Asta înseamnă spirit antreprenorial. Adică ei să îndrăznească să facă lucruri. Sub componenta asta, antreprenoriat şi management, intră mai multe lucruri. De exmeplu, să programeze o aplicaţie din care ei să facă un buisiness şi pe care să îl vândă mai departe. Pentru ei asta înseamnă antreprenoriat şi management. Managementul în sensul de management al proiectului respectiv, nu neapărat să fie manager de multinaţională. Mai puţin realist pentru că nu au de fapt întreaga imagine a ceea ce înseamnă să fii în managemnent, de ce tipuri de abilităţi, de compemenţe au nevoie pentru a face cu eficienţă acel lucru. După care ei îşi doresc foarte mult să aibă control asupra vieţii lor şi asupra altor oameni cu care interacţionează şi au de-a face”, a declarat Dan Petre pentru Revista Cariere.

Sociologul spune că tinerii sunt seduşi de management şi pentru componenta „de a fi şef”, de a controla lucrurile. Control nu neapărat prin competenţe, ci prin poziţie. În momentul în care înfiinţezi o afacere care are succes eşti şeful, deci prin faptul că ai reuşit eşti îndreptăţit să fii manager. Dan Petre consideră acest lucru drept unul pozitiv şi spune că sunt oameni care au o nevoie mai mare de control asupra propriei vieţi şi îşi doresc într-o mai mare măsură să reuşească prin şanse proprii. Asta pentru că se uită la modele internaţionale, de tineri în special în zona de IT, digital, din zona de aplicaţii de programare, care au avut succese fulminante. Gen programatorii Whats up!, pe care l-au vândut mai departe către Facebook.

“Pentru ei astea sunt modelele de succes. Pentru că le văd în lumea lor, ei sunt foarte conectaţi la internaţional. Diferenţele între România şi tinerii din aceeaşi generaţie din Statele Unite, din Germania, din Australia sunt foarte mici. Pentru că ei trăiesc în aceeaşi lume România este unul dintre cele mai puternice huburi de programare şi de competenţe digitale din Europa. Nu întâmplător ştiţi că au venit americanii în România acum o lună şi ceva şi au recunoscut că există un potenţial foarte mare şi vor face din România hubul regional de protecţie cibernetică, informaţională, a întregii zone. De ce? Pentru că avem potenţial, avem educaţie, avem tineri care au deja seturile de bază de competenţe pentru a avea eficienţă aici”, a adaugat Dan Petre.

Doar 9% dintre tinerii români îşi doresc să fie „blue collar”, adică să nu facă studii superioare. Sociologul explică asta prin faptul gulere albastre nu beneficiază de acealşi respect social, ca meseriile „white collar” şi în special acele de tip management. “Tinerii le privesc mai degrabă ca fiind meserii de mâna a doua decât meserii de mâna întâi şi atunci nu se orientează spontan în direcţiile respective. La nivel internaţional, procentele sunt mult mai echilibrat distribuite. Este o zonă care va beneficia de foarte multă investiţie în perioada următoare şi e foarte mare interes în această direcţie, pentru că nimeni poate programa sau face lucruri de tipul white collar dacă nu are curent electric sau dacă internetul nu funcţionează pentru că nu este instalat corect. Va creşte interesul în această direcţie, mai ales că reprezintă o variantă rapidă de a avea acces direct la bani. Şi cel care instalează internetul se visează mai degrabă un programator de aplicaţii pentru internet decât un tehnician care ştie să tragă nişte cabluri şi să le conecteze cum trebuie” a mai spus Dan Petre.

"Nu mă surprinde faptul că tinerii că tinerii îşi doresc să fie antreprenori sau să lucreze în IT, pentru că ştiu că ei sunt răsfăţaţii pieţei. Tinerii încep să înţeleagă ce aşteaptă angajatorii de la ei şi par a fi hotărâţi să prindă joburile viitorului", a spus Laura Chilom, PR eJobs . Ea crede că problemele privind şomajul vor fi cu succes depăşite în viitorii ani şi că nu vor mai exista cazuri de posturi rămase vacante din cauza faptului că nu a fost găsită nicio persoană care să aibă competenţele necesare.

O a doua concluzie a analizei vocaționale este că job-urile indicate de tinerii noștri necesită un nivel ridicat de aptitudini digitale. În acest sens, Samsung continuă să susțină dezvoltarea de aptitudini digitale, atât prin programul Smart Classroom pentru elevii de gimnaziu și liceu, derulat în București, Iași, Timișoara și Constanța, cât și prin Tech Institute, programul dedicat studenților, în parteneriat cu Universitatea Politehnică din București și Universitatea Tehnică din Cluj. După o primă etapă în care patru clase și două laboratoare din cinci orașe au fost dotate cu tehnologie de ultimă generație, programele continuă în acest an prin dezvoltarea de conținut digital, traininguri dedicate profesorilor și cursuri vocaționale cu specializare în arii foarte căutate pe piața muncii, cum ar fi tehnologiile mobile.

Elevii renunţă la creativitate atunci când apare "presiunea de adult"

A treia direcție care a reieșit din analiza vocațională a liceenilor o reprezintă interesul pentru dezvoltare personală și soft skills.

În acest sens, Samsung a demarat, împreună cu Starcom MediaVest Group și Fundația Friends For Friends, proiectul Ora de Creativitate, prin care își propune să susțină introducerea principiilor creativității aplicate în clase. Elevii implicați în activități creative pot reuși astfel să genereze mai repede și mai ușor idei noi, să lucreze mai organizat și mai eficient în echipă, să aibă o abordare constructivă în fața obstacolelor, să gândească orientat spre soluții cât și să exploreze o arie mai largă de opțiuni academice sau de carieră. Proiectul a demarat în luna aprilie, în cadrul Săptămânii Școala Altfel, prin lansarea platformei online de resurse pentru profesori www.oradecreativitate.ro

Despre importanţa creativităţii în educaţia copiilor ne-a vorbit Sandra Ghiţescu, antrenor de creativitate, de la Fundaţia Friends For Friends: Nu cred că mai există, în zilele noastre, industrie sau domeniu care nu are nevoie de inovație. Orice inovație este rezultatul unui proces creativ, un proces în care punem la lucru imaginația și gândirea pentru rezolvarea unei probleme. În contextul acesta, cred că este la fel de important să înțelegem cum funcționează și cum se dezvoltă gândirea creativă cum este să înțelegem ce este și cum funcționează internetul, indiferent de domeniul în care activăm.

Sistemul educaţional românesc ar trebui să se concentreze mai mult pe softskills si pe munca în echipă. "Soft skills sunt pentru relațiile interumane ce este ecologia pentru mediul înconjurător – o cunoaștere și o practică esențiale pentru a putea trăi și lucra împreună în mod sustenabil. Abilitatea de a lucra în echipă este indispensabilă pentru inovație – creativitatea este sport de echipă. Cred că ideile și soluțiile care schimbă jocul nu se pot naște decât din inteligență colectivă, iar aceasta nu se poate manifesta decât dacă îi facem loc, ascultându-ne unii pe alții și construind împreună", a declarat pentru Revista Cariere Sandra Ghiţescu.

Proiectul este abia la început, dar rezultatele se văd, iar feedback-ul este unul pozitiv. "Am inițiat 35 de profesori în principiile și metodele de bază și am intervenit direct în patru școli, în clase cu profiluri și vârste diferite. Atăt profesorii cât și elevii au fost încântați. Sunt foarte dornici și foarte deschiși la perspective noi și toți vor să desfășoare genul acesta de activități pe tot parcursul anului. Feedback-ul cel mai des întâlnit de la elevi a fost că în urma atelieruluise simt mai încrezători în forțele proprii și că le-a plăcut foarte mult să lucreze în echipă, că și-ar dori să facă asta mai des. Am lucrat cu clasele 4, 8, 9 și 11, toți au reacționat foarte bine. Ni s-a părut că impactul metodologiei s-a simțit cel mai intens la clasele mai mari, când elevii încep să simtă presiunea "viitorului de adult", a adăugat Sandra Ghiţescu.