Unde, când și cum? Tumultoasa istorie a votului liber

În Grecia Antică, în Roma Antică, precum şi în Evul Mediu, votarea liberă era un fenomen neaşteptat pentru acele vremuri, dar prezent în rândul societăţilor umane.

Astfel. pentru alegerea stăpânitorilor Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, sau pentru alegerea papilor din conducerea Bisericii Catolice, votarea era imperios necesară.
În India anului 920 după Hristos, tamilii din sudul subcontinentului votau deja pe frunze de palmier. În Arabia străveche, liderii erau de asemenea aleşi prin vot, cum a fost şi cazul califilor Uthman şi Ali din cadrul califatului rashidin, potrivit descopera.ro.

Primele forme clare de democraţie au apărut în Grecia Antică, mai precis în oraşul-stat Atena. Însă acolo, doar bărbaţii atenieni care îşi terminaseră pregătirea militară aveau dreptul de a vota. Procentajul populaţiei ateniene care vota liber în acele timpuri varia între 10-20 % dintre toţi locuitorii cetăţii. Femeile aveau drepturi şi privilegii limitate şi erau cu greu considerate cetăţeni. Primele alegeri în care aveau dreptul să voteze toţi cetăţenii indiferent de sex, orientare politică, clasă socială sau religie au avut loc de abia în Perioada Modernă.

Votul liber, aşa cum îl considerăm după standardele prezentului, a apărut aproape concomitent în regatul Angliei şi în Statele Unite, undeva la sfârşitul secolului 19.

Cum se vota în trecut în România

O expoziţie despre istoria alegerilor democratice din România, cu documente în original, buletine de vot din trecut şi ştampile vechi, precum şi Constituţiile din 1866, 1923 şi 1938, este organizată la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în contextul alegerilor parlamentare de duminică.
Arhivele Naţionale ale României, în colaborare cu MAI, au organizat la sediul ministerului o expoziţie despre istoria alegerilor democratice, organizate de-a lungul vremii în ţara noastră, aceasta putând fi vizitată, de publicul larg, cu intrare liberă, pe 10 decembrie.

“Arhivele naţionale au aniversat recent 185 de ani de existenţă. O instituţie care păstrează documentele istoriei noastre din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Democraţia în România e fructul secolului al XIX-lea, a început să se înfiripeze odată cu organizarea statului modern român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi mai ales începând cu 1866, cu schimbările constituţionale de atunci şi cu instaurarea dinastiei de Hohenzollern”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Arhivelor Naţionale ale României, Ioan Drăgan.