„Păpuşile” – romanul care spulberă prejudecăţi

„Păpuşile” este numele romanului apărut la Herg Benet Publishers şi care se va lansa mâine, 8 februarie, la ora 17:00, la Librăria Cărtureşti Verona, în ceainărie. Deşi aceasta e lansarea oficială, cartea se bucură deja de un record de vânzări şi de dragostea publicului cititor, şi n-am spus „apreciere” fiindcă e doar un cuvânt aproximativ în acest caz. Am văzut în ultimele săptămâni reacţii absolute entuziaste din partea cititorilor.

Acesta este motivul pentru care am întrebat-o pe Cristina Nemerovschi despre cel mai nou „copil” al ei. „Păpușile este o carte pe care am scris-o cu multă emoție, într-o perioadă vulnerabilă, și cred că asta se simte atunci când o citești – primesc mesaje extraordinare de la cititori, mulți îmi spun că datorită acestei cărţi au devenit mai apropiați de cei pe care-i iubesc, nu se sfiesc să-și arate cât mai des sentimentele. «Păpușile» i-au făcut să înțeleagă că timpul pe care-l avem pentru a ne arăta iubirea nu e niciodată suficient. S-a spus despre «Păpușile» că este o «lectură obligatorie atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți», că este «cea mai romantică poveste de dragoste de la Romeo și Julieta încoace, doar că mult mai sinceră și autentică».”

Citește și „The Good, the Bad and the Handsome” sau cum arată un „eastern” literar

Este povestea de dragoste adolescentină care i-a făcut pe mulţi să-şi reaşeze semnificaţiile iubirii, să plece din casa prejudecăţilor, casă pe care o moşteniseră şi căreia-i adăugaseră, în ani, etaj peste etaj, ba chiar îi făcuseră şi grădină cu leagăn.

Mâine, la Cărtureşti Verona, alături de Cristina vor fi cititorii ei fideli, mulţi şi foarte iubitori, cei care i-au citit toate cărţile, aceasta fiind cea de-a opta. „Aștept lansarea de duminică, de la Cărturești Verona, cu multă bucurie, atât pentru că-mi voi reîntâlni cititorii (dintre care mulți au fost prezenți și la Gaudeamus, când «Păpușile» tocmai ieșiseră din tipar), dar și pentru că voi avea alături de mine nişte doamne minunate, scriitoare talentate: Mihaela Miroiu, Anca Mizumschi și Corina Ozon. Unii spun că iubirea și moartea sunt niște subiecte prea intime pentru a vorbi despre ele în public. Eu vă aștept duminică, la Cărturești, să arătăm că totuși se poate.”

Citește și Cartea preşedintelui Iohannis a fost preferata românilor în 2014

Voi fi şi eu acolo pentru că experienţa citirii acestui roman a fost una revelatoare pentru mine. În sensul geografiei neştiute a sentimentelor. Şi, da, vreau să le-mpărtăşesc tuturor invitaţilor ce mi-a dat mie această carte: un loc alb în inima mea.

Iar acesta este locul moale din „Păpuşile”, bucata de text care m-a făcut să mă simt Dora şi Luna (personajele principale) în acelaşi timp şi să mă opresc, să reiau lectura şi să uit să respir în timpul ăsta: „Oamenii au de multe ori impresia că merită să fie iubiți. Mulți cred că li se cuvine o anumită iubire, că, dacă alții au parte de iubire, automat au și ei dreptul ăsta, fiindcă și ei sunt oameni. Realitatea tristă e că cei mai mulți oameni nu au pentru ce să fie iubiți. Nu oferă nimic, poate de frică, sau poate pentru că pur și simplu nu au nimic de dat. Cred că până în acel moment în care te arunci cu totul într-o iubire, trebuie să crești pe dinăuntru, să aduni multe pe care să i le oferi persoanei pe care o alegi. Nu te poți duce spre iubire cu sufletul gol, palid, banal. Trebuie să ți-l crești, să ți-l umpli, să-l lași să alerge liber, să învețe, să greșească, să sufere, să trăiască. Să înțeleagă.

Citește și Ce cărţi au citit românii în ianuarie

Eu făcusem astea, chiar dacă nu știam ce fac, și acum meritam iubirea Lunei. O meritam pentru că în primul rând îmi dorisem s-o cunosc pe Luna complet, fără niciun ascunziș, niciun colțișor necercetat. Nu mă speriasem de nimic din ce aveam să găsesc în femeia pe care o iubeam cu toată ființa. Orice aș fi aflat în Luna, aș fi iubit, pentru că era al ei, adică al nostru. Să cunoști și să accepți sunt primele două condiții esențiale ale iubirii.

Știam că o meritasem, cu tot cu iubirea ei, dar asta nu mă consola deloc.”