Cine castiga cu Business Improvement District

CE ESTE

Business Improvement District (BID) este un parteneriat public-privat in care proprietarii si afaceristii contribuie colectiv la mentenanta, dezvoltarea si promovarea unei zone comerciale bine delimitate.

BID functioneaza dupa modelul centrelor comerciale. De obicei, mallurile au un singur proprietar, insa sunt gestionate de o firma care subinchiriaza spatiul mai multor chiriasi. Acestia platesc o taxa pentru intretinerea spatiilor comune si cad de acord in ceea ce priveste promovarea mallului si a magazinelor. In cazul BID-urilor, grupurile de interese dintr-o zona comerciala pot sa procedeze asemanator.

In SUA si in alte colturi ale lumii, conceptul a fost implementat cu succes. Intr-o cercetare publicata in 2003, L. Hoyt identifica la nivelul Statelor Unite nu mai putin de 429 de astfel de forme de asociere. Pe locul doi se situa Canada, cu 348. In Africa de Sud erau 21, iar in Brazilia, Albania si Serbia, cate doua. Topul cinci al oraselor cu cele mai multe BID-uri era urmatorul: New York – 45, Toronto – peste 40, Los Angeles – peste 30, Vancouver – peste 20, Philadelphia/Cape Town – peste 10.

Dintr-un parteneriat de acest tip, pot aparea cateva avantaje ca:

• zona devine mult mai curata, mai sigura si mai atractiva pentru business;
• se constituie un fond din care se pot dezvolta programe si servicii complementare;
• puterea de a raspunde rapid schimbarilor care pot aparea in comunitatea afacerilor;
• potentialul de a creste valoarea proprietatilor, a vanzarilor si reducerea sezonului-mort de cumparaturi;
• zona se transforma intr-una mai bine pregatita sa intre in competitie cu centrele de business si retailul din apropiere.

CE FACE?

Business Improvement Districts ofera o serie de servicii suplimentare in completarea celor oferite de municipalitate si presupune investitii pe termen lung in dezvoltarea economica a zonelor.

Serviciile suplimentare/de imbunatatire pot include:

• -mentenanta (curatenia strazilor/trotuarelor si indepartarea desenelor tip graffitti);
• -siguranta publica/ospitalitate (prezenta politistilor de proximitate; punct de consiliere a turistilor);
• -dezvoltarea businessului (reducerea sezonului mort; imbunatatirea mixului de business);
• -marketing (evenimente speciale; birou de relatii cu publicul; flyere; decoratii specifice sarbatorilor);
• -imbunatatiri stradale (iluminat public; salubritate; semne de circulatie, panotaj; ghivece cu flori);
• -peisagistica (plantarea de copaci/flori; intretinerea spatiilor verzi);
• -servicii comunitare (strangere de fonduri; evenimente caritabile; servicii pentru oamenii strazii si tineri).

CUM SUNT FINANTATE

Fondurile din care se platesc programele si serviciile sunt generate de taxele colectate de la membrii fondatori. Multi dintre acestia au clauze prin care trec aceste sarcini in grija chiriasiilor. Taxa este colectata de municipalitate care, la final, o vireaza in contul asociatiei. In orasul New York, suma stransa anual variaza de la 53.000 la 11 milioane de dolari.

Nu toti membrii platesc la fel. Unii dintre ei nu contribuie deloc. Cei care detin spatii comerciale si proprietatile industriale platesc intotdeauna, in timp ce organizatiile non-profit si institutiile locale care au sediul in zona respectiva sunt scutite de la plata. Rezidentii si proprietatile vacante contribuie intr-o masura mai mica la acest buget.

Fiecare suma platita de comerciant sau de proprietarul industrial este determinata de o formula creata de BID in primele etape de formare. Formula tine cont de marimea proprietatii si de valoarea acesteia.

CINE SUPRAVEGHEAZA

Fiecare BID este condus de un Comitet Director, ales de membri. Acesta este insarcinat cu incheierea contractelor cu firmele care vor asigura serviciile de zi cu zi. Boardul este impartit in doua categorii: proprietarii de magazine, chiriasii magazinelor si rezidentii, pe de-o parte, si oficialitatile publice, pe de alta parte. Oficialitatile publice pot fi reprezentate in comitet chiar de catre primar sau membrii Consiliului de Administratie al Primariei. Membrii voteaza directorii in clasa lor, iar majoritatea acestora trebuie aleasa din randul proprietarilor.

CUM POTI INFIINTA

Fiind un angajament financiar pe termen lung, formarea unui nou BID necesita suportul proprietarilor si al chiriasilor din zona. Municipalitatea isi da acordul numai in cazurile in care acestia decid sa-si asume anumite angajamente.

Fezabilitatea implementarii tine de mai multi factori:

• destinatia proprietatilor – Este important ca aria pe care o aveti in minte pentru un viitor BIA sa contina un numar semnificativ de comercianti care sa genereze venituri. Nu trebuie sa urmariti spatiile din zonele rezidentiale, pentru ca acestea nu reprezinta sursa de fonduri. Totodata, nu trebuie sa existe spatii detinute sau inchiriate de autoritati.
• rata stabila de ocupare a spatiului comercial – Zona trebuie aleasa in functie de nivelul de dezvoltare al proprietatilor. Atentie, trebuie evitate cele subdezvoltate. Capacitatea de a genera venituri adecvate tine de activitatea economica prezenta la acel moment. De aceea, exemplele cele mai bune sunt date de ariile stabile economic si care nu au rata de neocupare mai mare de 20%;
• sprijin local puternic – Procesul de organizare si administrare cere o analiza publica, aprobare si supraveghere atenta. De aceea, este important ca alesii locali sa inteleaga si sa sprijine conceptul de BID;
• dezvoltari viitoare.

CUM E LA NEW YORK

De mai bine de 20 de ani, Business Improvement District a fost un partener important in dezvoltarea orasului New York. De la zonele de business centrale la cele de shopping, BID a adus contributii valoroase vietii comunitatii.

Primarul Michael Bloomberg este un sustinator puternic al acestui concept, iar in mai 2002, a introdus cateva initiative care sa imbunatateasca efectele BID in metropola. La nivelul orasului, organizatiile de acest tip ii aduc succes. Acest succes este stabilit calculand diferiti indici, printre care: serviciile livrate (printr-un parteneriat, au fost colectate intr-un an 364.000 de pungi si 54.600 tone de gunoi); rata de ocupare a spatiilor comerciale, ratele de renovare.

CHIAR AVEM NEVOIE?

Daca tot ce ati citit pana acum va inspira sa va creati propriul BID, puneti pe hartie raspunsurile la urmatoarele intrebari:

• cum i-ati descrie pe cei care se afla in acea arie? (comercianti, rezidenti, angajati, turisti) si afacerile care se desfasoara acolo?
• ce servicii sunt necesare pentru o mai buna intretinere a strazilor, a trotuarelor, a imbunatatirii designului birourilor si a celorlalte spatii publice?
• care sunt tintele dezvoltarii zonale pe termen lung? Cum ar putea BID sa ajute aceste tinte?

Comitetul viitorului BID ar trebui sa cada la un acord in ceea ce priveste viziunea de dezvoltare si de management a zonei propuse. Cum vor sa arate aria respectiva in viitor? Care este cel mai mare potential al ei? In functie de raspunsuri, puteti incerca sa luati legatura cu Primaria Capitalei.

Si in Bucuresti exista cateva zone in care s-ar putea dezvolta un astfel de concept. Aici, puteti afla ce sanse dau oamenii de afaceri de aici modelului BID.