Piata hoteliera de succes, caut manageri romani
La inceputul anului, compania Trend Hospitality a dat sfoara-n tara ca a reusit sa aduca in Romania scoala de la Lausanne, prima ca know-how din Europa si a doua din lume, dupa Cornell Hotel School din SUA. “Suntem singura tara unde ei nu au venit cu o simpla licenta, au venit ca parteneri. Aportul lor a fost prin profesori, tutori si curricula. Reprezinta un inceput, desi e doar o picatura intr-un ocean”, spune Tinu Sebesanu, CEO la Trend Hospitality si fost director general al hotelului Howard Johnson. Absolvirea cursurilor, chiar daca nu le va garanta participantilor un post de top-management, le da sperante intemeiate. Caci, asa cum continua Sebesanu, toti cei care s-ar califica acum, in principiu, pentru o functie de top-management, au experienta in spate, provin din industrie, dar le lipseste certificarea academica. Daca se va mmprima generatie de top-manageri hotelieri autohtoni, asa cum este prevazut, cei 25 de cursanti ar putea contribui la subtierea fluxului de expati care stau acum la carma hotelurilor de lux din Romania.
In prezent, cel putin in Bucuresti, nu exista nici un hotel de 5 stele cu general manager roman. Totusi, unitatile de 2, 3 si, pe alocuri, chiar si de 4 stele se abat de la aceasta regula. Este zona in care riscurile sunt mai mici, dar si resursele mai usor de gestionat decat in cazul unor “giganti” de 5 stele ca Marriott – 402 camere – sau InterContinental – 423 camere.
De ce vin ei la noi
Potrivit lui Sebesanu, Romania este un mediu de lucru foarte bun pentru top-managerii straini, comparativ cu multe alte tari, inclusiv tari vecine. El isi sprijina afirmatia pe o serie de considerente, intre care cel geografic, valabil in cazul europenilor- te afli la doua ore jumatate de orice mare capitala de pe batranul continent; social – e o tara care accepta expatriati foarte usor, aici nu se simt straini in adevaratul sens al cuvantului; financiar – pachetele salariale sunt cel putin similare cu ce li se ofera afara. In plus, “pentru cei care sunt orientati spre cariera, e o ocazie pe care n-o mai gasesti. Fiind o piata in dezvoltare, un manager poate sa faca diferenta”, spune Sebesanu, comparand Berlinul, “o piata matura, spre saturatie, pe care, oricat ai fi de bun, poti sa faci o diferenta de maximum 5 %”, cu Bucurestiul. “Aici poti s-o faci de 100%. Deci, pentru cei care vor rezultate si le place meseria, Romania e foarte challenging”.
O explicatie mult mai pragmatica vine din partea lui Mihai Rajnita, secretar general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania. Potrivit acestuia, motivul pentru care hotelurile de cinci stele din Romania au numai general manageri straini este in primul rand acela ca investitiile straine in domeniul hotelier se fac exclusiv pe baza unui credit bancar. In aceste conditii, indiferent de cota de piata detinuta de lantul respectiv de hoteluri, banca cere garantii ca investitia va fi una profitabila. Una dintre aceste garantii este numirea unui manager cu experienta din interiorul lantului, deci, automat, a unui expat.
In ceea ce priveste salariile, la acest nivel contractele se negociaza la firma-mama. Potrivit lui Mihai Rajnita, plata in acest sector este destul de scazuta, in comparatie cu functiile de conducere din alte domenii. Astfel, la nivel regional, cele mai mari salarii se gasesc in SUA, urmate de Europa de Vest, intr-un clasament in care Romania inca nu conteaza. Daca in SUA salariul mediu brut al unui general manager de hotel este de 10.000 de dolari pe luna, se estimeaza ca salariile de top-management de la noi se incadreaza undeva intre 1.000 si 8.000 de euro. Valorile se schimba insa daca este respectat modelul din America, unde top-managerilor li se acorda actiuni, care, odata cu parasirea postului, se transforma in dividende.
Management predat ca-n ’90
“In Romania, nu exista nici o institutie de invatamant a carei diploma sa fie garantia clara a evaluarii si capacitatilor lor. Mie diplomele de aici nu-mi spun nimic”, spune CEO-ul de la Trend Hospitality, facand trimitere din nou la comparatia nefericita cu cei din topul clasamentului:
“Daca iei scoala de la Lausanne, vezi ca 40% dintre managerii generali din Europa au terminat aici. Acesta da, este un criteriu definitoriu”.
Unde gresesc romanii? Vinovate par a fi traditia, predilectia pentru teorie si lejeritatea cu care se acorda diplomele, dar si dreptul de a accede la invatamantul universitar cu usurinta. “La noi inca se da examen la matematica si geografie sau economie mondiala”, arata cu degetul Sebesanu. Pe langa admiterea anapoda, nici continuarea nu e prea fericita: daca in afara se face initial modulul de practica, si abia apoi cel teoretic, la noi e exact invers. “Fac un an de cursuri, apoi li se spune ca trebuie sa faca si practica. In cazul cel mai bun, in care nu fac rost de o adeverinta gata semnata, se duc pe litoral, vand bere la sticla si zic ca au facut practica”.
Codul Muncii da cu pumnul
Dincolo de hatisurile minore ale vietii universitare, problema ce iese la iveala e una macro: colaborarea acestor institutii cu mediul privat. Pe piete mai mature, companiile hoteliere sponsorizeaza anumite departamente, apoi au avantajul de a recruta oameni, de a comanda proiecte pe care, ulterior, le pot aplica. “Eu sunt de acord sa-i antrenez, sa-i las sa faca practica aici, dar sa beneficiez si eu ulterior – sa-mi recrutez direct din facultate, chiar sa-i sustin ultimul an in facultate, insa sa stiu ca pot apoi sa fac cu ei un contract pe doi-trei ani. Or, facultatile pur si simplu nu au orientarea asta”, se plange Sebesanu.
Pregatirea precara, plusata de prevederile mult-contestatului cod al muncii, duc la consecinta previzibila a lipsei de personal, pe o piata cu un turnover de 30-35%. Lipsita de oameni pregatiti, firmele hoteliere nu au decat varianta de a lua oameni de la zero si a-i antrena. Din experienta lui Tinu Sebesanu, pregatirea unui middle-manager necesita cel putin trei ani si o investitie de 20-30.000 de euro. Cum Codul Muncii nu le acorda investitorilor prea multe facilitati in acest sens, devine foarte probabila varianta in care trainee-ul astfel pus la punct va pleca la o companie concurenta. “Il pregatesti si pleaca, motiv pentru care companiile se feresc sa investeasca cat ar putea”, conclude el. Iar zecile de hoteluri anuntate a se ridica in urmatorii ani va constitui un bun studiu de caz asupra cum se poate construi o piata hoteliera matura cu o mana de manageri scoliti si o mare de aspiranti.
Manageri straini in hotelurile din Bucuresti
Franz rattenstetter, Crowne Plaza Bruno Vinette, Sofitel hans rudolf rutti, InterContinental Peter Martin, Howard Johnson Friedrich W. niemann, Athenee Palace Hilton Kurt strohmayer, Marriott Bucharest Grand Hotel Philippe drivon, Novotel raul Palomo Marugan, NH Hotel
Cursuri romanesti de management hotelier
“Managementul societatii comerciale de turism”, cu statut de studii superioare; organizat de Centrul National de Invatamant Turistic, (C.N.I.T.). durata: 6 luni; pret: 1.250 lei “Manager in activitatea de turism”, cu statut de studii postuniversitare, organizat de institutul Irecson; durata: 6 luni; “Manager in turism”, cu statut de studii postuniversitare, organizat de Eximtur; durata: 6 luni; pret: 1.890 lei “Administratia afacerilor in turism si industria ospitalitatii”, master, organizat de catedra de Comert a Academiei de Studii Economice; durata: 1,5 ani; pret: 3.600 lei “Managementul resurselor si activitatilor turistice”, master, organizat de catedra de Geografie a Universitatii din Bucuresti; durata: 1,5 ani