Reducerea cheltuielilor cu ajutorul fondurilor europene
40 milioane euro pentru traininguri
Uniunea Europeana pune la dispozitia companiilor private si de stat din Romania, in perioada 2007-2013, fonduri in valoare de peste 4,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea resurselor umane. Dintre acestea, o buna parte pot fi accesate pentru a acoperi cheltuieli precum cele cu trainingurile dedicate angajatilor. Numai in 2009, companiile vor avea la dispozitie peste 40 de milioane de euro, alocati de UE pe segmentul de formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati, unde se incadreaza, printre altele, si trainingurile.
Cu toate ca sunt necesare si o serie de investitii din partea companiilor solicitante, finantarile UE pot acoperi costurile trainingurilor in proportie de pana la 95%, cheltuielile cu dezvoltarea angajatilor reducandu-se astfel considerabil. In ciuda beneficiilor, nu foarte multe companii iau in considerare aceasta posibilitate. Cele care au facut pasul se declara insa multumite si planuiesc sa mai incerce si in viitor.
"Este o activitate foarte profitabila, care merita realizata. Avantajul cel mai important rezida in faptul ca aceste fonduri accelereaza semnificativ procesele de dezvoltare a firmelor, in special in cazul celor aflate in plina ascensiune pe pietele internationale, unde trebuie sa faca fata repede unor provocari pe planuri multiple", spune Alina Florea, General Manager la ICEPRONAV. Firma de proiectare, inginerie si cercetare in domeniul naval, militar si offshore a obtinut anul trecut o finantare Phare in valoare de circa 58.000 de euro, pentru un proiect de training cu angajatii. Din aceasta suma, fondurile europene au reprezentat 73% (46.000 de euro), restul sumei fiind acoperit de companie.
Andreea Moraru, coordonatoare de proiecte la producatorul de vopseluri Fabryo Corporation, este si ea multumita de rezultatele contractarii in 2007 a unei finantari Phare pentru un proiect de aproape 68.000 de euro. Fondurile europene au acoperit 74% din aceasta suma (adica 50.500 de euro), restul banilor reprezentand investitia companiei. "Marele beneficiu a fost faptul ca am reusit sa oferim un program de dezvoltare profesionala foarte complex, care a trecut prin tot ce trebuie sa invete cineva care lucreaza intr-o companie mare: de la cum sa isi organizeze propria activitate, la cum sa interactioneze cu echipa, cum sa fie creativ si in ce fel sa isi foloseasca mai bine timpul si resursele. Foarte important este faptul ca la training au participat 38 de angajati, ceea ce nu este deloc putin", considera Andreea Moraru.
O alta companie care a reusit sa depuna un proiect eligibil a fost producatorul de cosmetice Farmec, care a obtinut anul trecut fonduri Phare in valoare de aproximativ 61.000 de euro. La acestea s-a adaugat contributia proprie de 16.150 de euro, suma care a reprezentat 20% din valoarea totala de 77.000 de euro a proiectului. Damian Buda Viorel, manager de proiect la Farmec, spune ca banii obtinuti astfel au ajutat foarte mult compania. "Proiectul de fata vine in completarea unor activitati de training de care personalul companiei SC FARMEC SA a beneficiat anterior. Proiectul a adaugat noi grupuri vizate de instruire, precum si noi teme de training", completeaza el.
Costuri
Fondurile europene nu acopera toate cheltuielile necesare punerii in aplicare a unui proiect de dezvoltare a capitalului uman. Mai mult de atat, partea din valoarea proiectului acoperita de aplicant poate fluctua. "Conform reglementarilor in vigoare, contributia firmelor solicitante este de cel putin 5% din valoarea totala a cheltuielilor prevazute in cadrul proiectului", spune Ion Georgescu, presedintele Institutului Roman de Training (IRT). El spune procentul poate creste, in functie de valoarea finantarii necesare si de tipul de training finantat. "In cazul proiectelor a caror valoare depaseste suma de 200.000 de euro de-a lungul a trei ani, contributia companiilor poate ajunge pana la 40% din valoarea proiectului, daca este vorba de un proiect de formare generala, sau pana la 65%, daca este vorba de unul de formare specifica", completeaza presedintele IRT.
Formarea generala ofera calificari care le pot fi de folos angajatilor si atunci cand se muta in alte firme sau domenii de lucru si imbunatatesc substantial posibilitatea de angajare a salariatului. In schimb, formarea specifica ofera calificari care sunt doar intr-o mica masura sau care nu sunt deloc aplicabile in alte firme sau domenii.
Dincolo de contributia proprie la proiect, firma beneficiara va trebui sa mai acopere si asa-zisele costuri neeligibile, adica cele care nu pot fi incluse in proiect. Printre acestea se pot numara: taxa pe valoarea adaugata, contributia in natura, cheltuielile pentru locuinte si achizitia de echipamente, mobilier, autovehicule, infrastructura, teren sau alte imobile, in functie de fiecare proiect. De asemenea, aplicantul trebuie sa suporte cheltuielile umane, materiale si de consultanta necesare pentru formularea propunerii de finantare, astfel incat sa maximizeze sansele de obtinere a fondurilor. Totusi, potrivit expertilor in domeniu, aceste eforturi financiare suplimentare depind de marimea proiectul dezvoltat, astfel ca, de cele mai multe ori, sunt sanse foarte mici ca valoarea lor sa depaseasca echivalentul a 10% din proiect.
Piedici
In privinta accesului la fondurile puse la dispozitie de Uniunea Europeana, obtinerea unei finantari poate fi anevoioasa uneori, insa nu ar trebui sa puna probleme foarte mari. "Nu este simplu, dar nici imposibil. Trebuie ca ideea de proiect sa fie corelata cu programul operational potrivit; ulterior este important sa se scrie un proiect clar, care sa raspunda criteriilor de evaluare ale programului corespunzator", spune Mihai Svasta, directorul companiei de consultanta Svasta Consult, care deruleaza o linie de business si in fonduri structurale.
Pentru ca o companie sa aiba cat mai multe sanse de reusita, este nevoie de multa munca dedicata documentarii, obtinerii actelor necesare si intocmirii proiectului. De aceea, de foarte multe ori, firmele solicitante fie isi instruiesc doi-trei angajati, care sa se ocupe special de proiecte, fie angajeaza cativa oameni noi, cu expertiza in domeniu.
"Este necesara o echipa de 1-2 specialisti care sa se ocupe numai de aceste activitati, pentru a capata experienta necesara si pentru a avea continuitate. De asemenea, este nevoie de o rabdare infinita in interactiunea cu sistemul birocratic ce guverneaza obtinerea si executarea de proiecte cu fonduri europene", explica Gabriela Onofrei, managerul proiectului derulat de ICEPRONAV. Ea crede ca obtinerea fondurilor depinde in mare masura de timpul si energia dedicate studierii documentatiei si parcurgerii modificarilor de procedura ce pot aparea pe parcurs.
Alte companii prefera sa apeleze la firme de consultanta specializate sau la specialisti din cadrul institutiilor UE care manageriaza fondurile, deoarece considera ca astfel sansele de reusita sunt maxime. Atat Farmec, cat si Fabryo Corporation au apelat la servicii de consultanta externe, fapt care le-a fost de folos.
"Nu a fost foarte greu sa obtinem fondurile, dar am muncit pentru asta si am realizat un proiect complex cu care sa putem castiga licitatia, pentru ca nu eram singura companie care depunea dosar pentru aceste fonduri. Nu am facut pasul acesta singuri, am apelat la serviciile unei companii de consultanta pe proiecte de acest gen, al carei rol in obtinerea finantarii si gestionarea acesteia nu poate fi trecut cu vederea", spune Andreea Moraru de la Fabryo.
Mihai Svasta considera ca principala piedica pe care o intampina companiile solicitante este dificultatea de a intelege mentalitatea autoritatilor publice si birocratia existenta in acest sistem. "Este greu pentru o firma sa inteleaga faptul ca, din momentul in care isi contureaza ideea de proiect, pana in momentul cand vede primii bani in cont, poate trece un an si chiar mai bine. In contextul concurential de azi astfel de termene sunt foarte lungi; insa pentru autoritatile de management ale fondurilor structurale sunt normale", spune consultantul. El crede ca o alta problema este inca insuficienta capacitate a autoritatilor de a administra acesti bani. In plus, procedurile de accesare si de implementare ale acestor programe sunt inca neclare, iar autoritatile de management nu dispun de oameni bine pregatiti in acest sens.
Prevederile actuale
Incepand cu anul 2008, firmele pot obtine finantari din partea UE prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Aceste fonduri sunt unele de postaderare si le inlocuiesc pe cele PHARE (de preaderare), care au fost disponibile pana anul trecut, inclusiv. Diferentele dintre fondurile PHARE si cele structurale, de postaderare, sunt insa destul de mici, iar conditiile de obtinere a finantarilor se aseamana foarte mult.
In schimb, modul in care sunt impartite fondurile a suferit schimbari."Banii acordati prin intermediul POS DRU se directioneaza in functie de sapte axe prioritare. Dintre ele, pentru cei care vor sa-si trimita angajatii la training, este importanta Axa Prioritara 3 (Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor), mai precis subprogramul 3.2 – Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii", explica Ion Georgescu. Presedintele IRT mai spune ca, pe segmentul fondurilor pentru traininguri, bugetul estimativ alocat Romaniei pentru 2007 si 2008 a fost de peste 48 de milioane de euro, iar cel pentru 2009 este de circa 40 de milioane de euro.
Pentru a obtine o finantare cu fonduri europene, companiile trebuie sa intocmeasca un proiect eligibil, prin care sa justifice necesitatea banilor si sa explice amanuntit modul in care acestia vor fi folositi pentru dezvoltarea capitalului uman. Sunt mai multe etape importante prin care trebuie sa treaca un astfel de proiect, inainte ca firma sa primeasca sau nu finantarea. Intr-o prima faza, companiile interesate vor trimite cererile de finantare, dupa ce Autoritatea de management pentru POS DRU si Organismele Intermediare (OI/AM) vor lansa apelul pentru propuneri de proiecte si vor publica ghidul solicitantului pe paginile web ale AMPOSDRU.
Cererile depuse sunt evaluate din punct de vedere tehnic si financiar de o comisie de evaluatori formata din experti ai OI/AM si independenti, care selecteaza apoi proiectele eligibile. Cererile de finantare respinse pot fi imbunatatite si retransmise pentru a obtine finantare. In ceea ce priveste evaluarea cererilor, aceasta se realizeaza pe baza criteriilor de selectie aprobate de Comitetul de Monitorizare POS DRU si prevazute in Ghidul solicitantului. Dupa ce este luata decizia de acordare a finantarii, solicitantul semneaza un contract de finantare cu OI/AM, urmand sa puna in aplicare proiectul, in functie de planul de implementare si bugetul propus prin proiect. In etapa implementarii proiectului de catre beneficiar, reprezentantii OI/AM monitorizeaza si realizeaza, pe baza unui grafic de lucru prestabilit, verificari ale proiectelor la fata locului.
Cu toate ca sunt sanse mici ca fondurile obtinute pentru finantarea programelor de training sa fie de ordinul milioanelor de euro, economiile care se pot face astfel ar trebui luate in considerare de orice companie care a inceput sa dezvolte strategii de reducere a cheltuielilor. Aceasta mai ales pentru ca, in orice organizatie care vrea sa faca fata crizei, forta de munca trebuie sa fie una de calitate. De angajati depinde succesul unei companii.