România agricolă are nevoie de coerență și viziune pentru valorificarea potențialului

Lipsa unei strategii integrate, fragmentarea deciziilor și absența unei industrii de procesare performante frânează dezvoltarea durabilă a lanțului agroalimentar din România. Reforma politicilor publice, modernizarea tehnologică, reducerea birocrației și sprijinul pentru asocierea fermierilor sunt direcții esențiale pentru creșterea valorii adăugate produselor românești.

Politici fragmentate și lipsa de coordonare

Reprezentanții sectorului agroalimentar românesc s-au întâlnit la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România. Aceștia au atras atenția asupra provocărilor sistemice care împiedică dezvoltarea coerentă a agriculturii. În lipsa unei strategii integrate, politicile publice favorizează uneori doar anumite verigi ale lanțului, și ignoră astfel interdependențele. Această abordare reduce eficiența resurselor și afectează performanța întregului sector.

România deține terenuri fertile și are acces la fonduri europene. Din păcate aceste avantaje nu se reflectă în competitivitate și autonomie alimentară. Producția internă nu reușește să acopere cererea de produse procesate. Asta determină dependența de importuri și pierderea valorii adăugate în afara țării.

Necesitatea reformei structurale și tehnologice

Participanții au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii agricole. Lipsa irigațiilor moderne, efectele schimbărilor climatice și accesul redus la inovație agricolă frânează potențialul agricol național. Aceste probleme se combină cu reticența în adoptarea noilor biotehnologii, în ciuda eficienței demonstrate la nivel internațional.

Soluțiile discutate includ sprijinul pentru fermele mici prin cooperative, investiții în centre de colectare și învățământ profesional agricol. Totodată, digitalizarea și apropierea cercetării de fermieri pot crește randamentele și calitatea produselor, în condițiile în care acestea rămân accesibile consumatorilor.

Lipsa de asociere și slabă pregătire managerială

Fermierii români, în special cei de mici dimensiuni, se confruntă cu o slabă putere de negociere în fața pieței. Din cauza lipsei de organizare în asociații sau cooperative, nu obțin prețuri corecte pentru munca lor. Mai mult, lipsa pregătirii economice și manageriale limitează capacitatea acestora de accesare a fondurilor și de susținere a dezvoltării afacerii.

Totodată, nerespectarea normelor de igienă și calitate afectează încrederea în produsele locale. Participanții au subliniat că doar printr-un efort comun de profesionalizare și asociere se poate crea un lanț agroalimentar funcțional și sustenabil.

Povara birocratică și decalaje față de alte piețe

Una dintre principalele dificultăți identificate rămâne birocrația excesivă, care afectează toți actorii din sectorul agroalimentar. În ciuda subvențiilor generoase oferite la nivel european, fermierii europeni, inclusiv cei români, rămân mai puțin competitivi față de omologii din afara Uniunii Europene.

Sebastian Metz a punctat că „viziunea europeană pentru agricultură și alimentație cere mai mult pragmatism”. El a subliniat nevoia reducerii poverii administrative și stimularea colaborării între actorii din lanțul de aprovizionare.

Viitorul necesită implicare și viziune comună

România are nevoie de o industrie de procesare dezvoltată și conectată la producția primară. Este esențială construirea unui parteneriat stabil între fermieri, procesatori, distribuitori și autorități. Doar astfel se pot crea produse de calitate, la prețuri accesibile, care să consolideze securitatea alimentară.

Participanții au concluzionat că fondurile europene nu pot înlocui o viziune coerentă și asumată. Reforma sectorului agroalimentar necesită implicare activă, profesionalizare și solidaritate între toți actorii implicați. „Să fim noi schimbarea pe care vrem să o vedem în lume”, a fost mesajul final al dezbaterii.

Foto: ID 139380437 © Mihai Neacsu | Dreamstime.com