„Dă aripi” fricii de zbor
Proiectul, lansat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în parteneriat cu Tarom, va începe la jumătatea lunii octombrie şi se va desfăşura în fiecare zi de sâmbătă, pe durata a şase săptămâni, o şedinţă având între două şi patru ore.
"Ne-am ales sloganul «Sunt aerofob, dar mă tratez» inspiraţi de filmul «Sunt timid , dar mă tratez». Iniţiativa acestui proiect a fost determinată de obiectivul de a oferi clienţilor servicii de cea mai bună calitate, luând în calcul faptul că, din punct de vedere statistic, 1 din 5 oameni suferă de aerofobie", a declarat Valentin Iordache, director al Departamentului Comunicare şi Relaţii Publice al Companiei Aeroporturi Bucureşti.
Proiectul pilot va avea şase sesiuni, intitulate "Frica şi teama", "Oamenii care lucrează în aviaţie", "Avionul şi caracteristicile sale tehnice", "Strategii de succes pentru eliminarea fricii de zbor", Pregăteşte-te de zbor" şi "Să trecem la zbor", iar cursanţilor le vor fi prezentate caracterisiticile tehnice ale avionului, dar şi comportamentul aeronavei pe timp de ceaţă, furtună, turbulenţe, goluri de aer.
În timpul cursurilor, va putea fi vizionată o aeronavă staţionând şi cum se pregăteşte de zbor, pentru ca, în final, cursanţii să participe chiar la un zbor de 20-40 de minute.
Cursurile vor fi asigurate de o echipă de psihoterapeuţi, iar printre participanţii care şi-au anunţat deja înscrierea în programul-pilot se numără şi actorii Marius Bodochi, George Ivaşcu şi Tania Popa.
"Ar fi foarte bine ca echipajul să ştie dinainte că are la bord călători care suferă de anxietate, cu frică de avion. Putem acorda ajutor celor cu astfel de probleme", spun piloții.
Psihoterapeutul Ionela Pandilică va explica, la rândul său, că există o complexitate a temerilor pe care le are un pasager atunci când urcă în avion:
"În primul rând, experimentează simptome total neplăcute lui. În al doilea rând, trăieşte la intensitate maximă aceste simptome, precum tahicardie şi respiraţie îngreunată, iar acestea îl duc cu gândul la lucruri negative – «pot să am un atac cerebral acum, pot să am un atac de cord». Pentru că adrenalina creşte foarte mult. Se tem că ar putea muri. Cele mai multe răspunsuri sunt «da, îmi este teamă că am să mor», «da, îmi este teamă ca avionul să nu se prăbuşească». Teama de a nu-şi putea coordona reacţiile. Poate înainte să urce în avion să nu aibă nimic, dar de cum pune piciorul în avion să se declanşeze o stare indusă. Mulţi pasageri, chiar la prima cursă, sunt traumatizaţi numai de experinţa trăită şi povestită de persoane apropiate. Sigur că dacă sunt turbulenţe anxietatea creşte progresiv şi dezvoltăm teama de zbor.”