Adevărul despre programele de well-being

Studiile recente arată că programele de well-being pentru angajați pot stimula satisfacția, munca în echipă, productivitatea, și chiar îmbunătăți profitabilitatea.

Cel mai recent este cel al institutului O.C. Tanner din California, care a chestionat un eșantion de peste 2.000 de angajați, din diferite generații, poziții și industrii, din întreaga lume, cu privire la starea de well-being. Studiul vine în ajutorul firmelor pentru a înțelege mai bine cum funcționează lucrurile. Din concluziile cercetării e bine să rețineți trei pași simpli prin care puteți construi un program de de well-being eficient.

1. Primul pas este acela de a înțelege diferențele între wellness și well-being

Programele de wellness care se concentrează doar asupra stării de sănătate fizică sunt încadrate greșit drept well-being. Din punct de vedere holistic, well-being cuprinde programe de recuperare a capacității fizice, de sănătate mintală și socială.

Primul lucru pe care liderii de resurse umane îl pot face pentru a îmbunătăți efectele inițiativelor lor este acela de a recunoaște faptul că, bunăstarea merge dincolo de programele fizice de wellness și de a construi o „strategie” de well-being care să aibă toate cele trei componente menționate mai sus. Și, din moment ce bunăstarea este o măsură de satisfacție față de viață în general, ea nu se oprește (sau nu ar trebui să se oprească) la ușa companiei. Organizațiile ar trebui să se străduiască să înțeleagă impactul pe care îl au inițiativele lor asupra bunăstării generale a angajaților atât acasă, cât și la locul de muncă, iar scopul lor ar trebuie să fie să creeze un impact pozitiv atât în prezent, cât și în viitor.

2. Să înțelegi impactul real al bunăstării angajaților

Definițiile nu sunt suficiente. E important să se înțeleagă impactul real al bunăstării personalului lucrător asupra rezultatelor companiei. Să vă faceți o idee, pe o scară de la 1 la 10, angajații care au beneficiat doar de programe de sănătate mintală într-o companie, au obținut un scor de 6,66, scrie forbes.com, în vreme ce scorul pentru cei cu programe de well-being social a fost 7,21. Pentru angajații care au beneficiat de toate cele trei tipuri, scorul a depășit nota 8. În concluzie e important să luați în calcul toate cele trei aspecte atunci când construiți strategia de well-being.

3. Obișnuiți-vă să apreciați munca oamenilor

Ar putea să sune ciudat când vine vorba de well-being, dar când angajații se simt apreciați obțin un scor general bun de well-being, atât la job cât și în afara lui. Studiul arată că cei cărora nu le sunt aduse aprecieri asupra felului în care muncesc abia obțin un scor de 5. Angajații care primesc recunoaștere au în medie un scor de peste 7. Așa că, perfecționați-vă abilitățile privind aprecierea rezultatelor echipei. Căutați cele mai bune practici și asigurați-vă că echipa dumneavoastră știe cât de mult îi apreciați efortul și munca.

Dacă nu v-am convins iată câteva concluzii măsurabile rezultate în urma studiului. Atunci când aplicaţi toate cele trei componente ale well-beingului:
– productivitatea individuală crește cu 20%;
– productivitatea echipei crește de asemenea, de la calificativul slab la excelent;
– satisfacția locului de muncă se dublează odată cu creșterea bunăstării: doar 44 % dintre angajații cu programe restrânse de well-being spun că sunt mulțumiți de locurile lor de muncă, în timp ce crește la 89 % în companiile cu programe complexe;
– fluctuația de personal se diminuează.
Angajații care beneficiază de un plan bun sau excelent de well-being rămân în organizațiile lor cu doi ani mai mult decât colegii cu scor slab sau mediu de well-being.

Și lista efectelor pozitive rămâne deschisă.