Bogdan Bucur: ”Libertatea are sens atunci când oamenii sunt conștienți de ea și dispun și de resursele materiale pentru a o împlini” – Cover story (III)
România 30
9 la DEMOCRATIE
Cei mulți, cei liberi, cei puternici!
România traversează, astăzi, cea mai bună situație istorică pe care am avut-o, ca popor, vreodată. Pentru că, în ciuda tuturor problemelor cu care ne-am confruntat în toți acești 30 de ani de democrație, libertățile de care ne bucurăm acum sunt fără precedent.
Aprecierea aparține istoricului și sociologului Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, și este, de fapt, afirmația care încheie capitolul de concluzii al ultimei sale cărți, ”Sociologia proastei guvernari în România interbelică”. O carte despre care academicianul Ion Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că, deși zdruncină conștiințe, uneori e bine ”să ne privim în oglindă, cu spirit de echilibru și cu realism, fără să ne autoflagelăm sau să ne măgulim singuri, deoarece cunoașterea veridică a vieții trecute ne poate ajuta realmente să ne organizăm mai bine prezentul”.
O veritabilă cercetare istorică, fără interpretări și fără patos, cartea a fost ”trudită și perfectată” timp de 10 ani, mărturisește autorul, ”din dorința ca România postdecembristă să încerce să nu mai repete erorile înaintașilor. Consider că sacrificiul românilor care și-au pierdut viața pentru integritatea teritoriului național (în cele două războaie mondiale) sau pentru libertate politică și revenirea la democrație (în decembrie 1989) trebuie respectat și omagiat, în primul rând, prin bună guvernare, lucru de care n-am avut parte, din nefericire, aproape niciodată în istorie”.
De la minus 6 la plus 9
Afirmația de la începutul acestui articol nu este o simplă apreciere, ci este rezultatul unor cercetări sociologice realizate în baza unor metodologii elaborate de politologii americani, prin care performanțele regimurilor politice se pot măsura efectiv, inclusiv prin atribuirea unor valori numerice. Pentru prima dată, de pildă, în istoria României, performanțele regimului politic conduc către ideea că avem un regim democratic și scorul asociat acestuia este de 9, pe o scară de la plus 10, care înseamnă democrație perfectă, la minus 10, care înseamnă dictatură absolută. ”În ultimii 150 de ani, România a evoluat de la un scor cuprins între minus 6 și minus 4 , asociat cu un regim cu puternice nuanțe autocratice, aproape dictatoriale, până la un scor plus 4 imediat după 1989. Acesta s-a dublat spre sfârșitul primului deceniu postdecembrist, la 8, și a ajuns la 9 în al doilea. Azi e 9, din maxim 10”, a explicat Bogdan Bucur.
Trebuie să facem o diferență însă între natura formală a regimului și practica politică efectivă, atrage atenția istoricul. ”Sunt metodologii complexe prin care putem să măsurăm activitatea efectivă a regimului politic și nu doar să comentăm impresii sau ceea ce se vede la prima vedere. Să nu uitam totuși că și Stalin a avut și Constituție, și Parlament. Din punct de vedere formal, avea toate elementele care să te conducă cu gândul că ar fi un regim democratic, iar în realitate, acolo, era o dictatură cumplită. De aceea avem nevoie de aceste motodologii știintifice prin care să măsurăm și competența efectivă și libertățile efective de care se bucură oamenii într-un regim politic. Iar cercetările specialiștilor pe baza acestor metodologii conduc la un scor 9 pentru România”.
De ce, totuși, din stradă lucrurile se văd altfel?!
Nota 9 la testul de democrație, o notă aproape perfectă, acordată de politologi și sociologi pe baza unor metodologii științifice, demonstrează că, din punct de vedere al drepturilor și libertăților de care se bucură la acest moment, România poate fi considerată o țară matură democratic. Și totuși, mișcările civice cu care ne-am confruntat în ultimii ani, scandalurile politice și derapajele de la veritabila democrație ne-ar putea determina să punem la îndoială nota. L-am întrebat, așadar, pe Bogdan Bucur, dacă scorul e așa de mare, de ce din stradă lucrurile se văd altfel?! Simplu, pentru că avem probleme de guvernare, a explicat acesta: ”Dar ele pot fi îndreptate prin conducere performantă, cu cadre competente, câtă vreme drepturile și libertățile economice, politice, garanția securității nu sunt în pericol. Este o mare diferență între instrumentele științifice cu care operează politologul sau sociologul și cu totul altceva este cum trăim noi viața. Apoi, și manifestările de protest fac parte din angrenajul democratic. Faptul că oamenii protestează masiv cu respectarea normelor legale este un semn de maturitate politică a unei societăți”. Ca și faptul că există dispute în societate în legătură cu reglementarea unor subiecte importante, care este iarăși un semn de normalitate, ce trebuie acceptat în interiorul granițelor unui regim democratic. ”Oamenii au protestat pașnic, este dreptul lor constituțional și bine au făcut. Lucrurile s-au așezat, iar România nu a sărit nici într-o parte nici în alta granițele, de altfel foarte firave și sensibile, ale unui sistem democratic”.
În lipsa percepției sentimentului de bine însă, mai e libertatea o valoare fundamentală, un reper, sau doar o colivie de aur? Într-o societate cu astfel de probleme, poate fi libertatea manipulată?
”Da, libertatea poate fi manipulată, în sensul în care fiecare poate folosi libertatea de care dispune în moduri diferite. Trebuie să acceptăm faptul că în orice societate există oameni care au nevoi diferite și își folosesc libertățile într-o manieră diferită. Trebuie să acceptăm, de exemplu, faptul că, nici în comunism nu toată lumea simțea nevoia de a se exprima politic, cum nici astăzi nu o simt toți. Uitați-vă, avem dreptul de vot și aproape jumătate din populație nu-l folosește. Avem astăzi libertatea de exprimare, dar o mare parte din populație nu o folosește. Este opțiunea fiecăruia. Faptul că ei nu doresc să acceseze aceste drepturi prevăzute în Constituție nu înseamnă că ele nu există”.
Decembrie 1918, decembrie 1989
În istoria recentă, România a avut două mari momente: 1 Decembrie 1918 – momentul ”astral”, și decembrie ’89 – momentul ”de glorie”, din care am avut de învățat cele mai importante lecții, explică Bogdan Bucur.
De fapt, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este și subiectul abordat în penultimul său volum, intitulat ”Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri”, cea mai bine vândută și premiată carte românească de istorie din ultimii 30 de ani, prima carte de istorie postdecembristă care a devenit film documentar. Considerată bestseller, ea reprezintă o selecție științifică riguroasă de studii explicative, documente indite și imagini rare, care dă o voce tuturor actorilor implicați în evenimentele memorabile ale acelor vremuri.
Lecția cea mai importantă ce trebuie desprinsă din 1 Dcembrie se regăsește în Declarația de la Alba Iulia și cuvântarea pe care a susținut-o Iuliu Maniu în acest context, afirmă categoric Bogdan Bucur: ”Este una dintre cele mai mature cuvântări politice din istoria modernă a Românei, în care se vorbește despre măsuri sociale și economice, subliniindu-se că România se dorește o țară modernă și europeană întru totul. Așadar, lecția de libertate care transpare din Marea Unire este aceea că trebuie asociată cu buna guvernare. Libertate și sărăcie… mi-e teamă că împreună cele două sfârșesc în dictatură. Pentru că libertatea are sens doar atunci când oamenii sunt conștienți de ea și dispun și de resursele materiale pentru a o împlini, pentru a beneficia de ea în toate formele ei. Da, libertatea este o valoare absolută și nu poate fi erodată de starea materială, dar, categoric, deplina libertate trebuie împlinită cu măsuri sociale, economice, anumite condiții în sănătate, educație, prosperitate materială”.
Decembrie 89 este în sine o extraordinară lecție de libertate, despre cum o națiune cu mâinile goale a răsturnat un regim criminal, dictatorial, totalitar, antinațional, denumit regimul comunist. ”Trebuie de fiecare dată să aducem elogiul nostru și recunoștința eroilor care cu piepturile goale au îndepărtat de la cârma statului un astfel de regim, unul dintre cele mai negre din lume, asemănător doar cu ceea ce experimenteaza astăzi Coreea de Nord”, a mai afirmat istoricul.
Repetenți la guvernare
Din păcate însă, singura lecție neînvățată de-a lungul istoriei și pe care o tot repetăm este lecția proastei guvernări, o știință administrativă, care presupune niște capacități anume pe care nu le are toată lumea: ”Sunt necesare calități intelectuale excepționale, imaginație sociologică (după Charles Wright Mills), rafinament cultural și sensibilitate istorică, capacități cu care puțini oameni sunt înzestrați. Nu toată lumea este în stare a presta bună guvernare. Deci lecția de învățat este aceea de a face un efort, noi românii, să selectăm mai bine din sânul nostru oameni care să exercite în cele mai bune condiții buna guvernare, mai cu seamă acum că România e membră UE și NATO. Oameni care nu cunosc și n-au făcut nimic în viața lor… este absurd să ne imaginăm că cineva care nu se pricepe la nimic în propria carieră și viață dintr-o dată o să devină capabil să conducă treburile publice”.
Din fericire, spiritul civic al românilor se consolidează pe zi ce trece, ceea ce e îmbucurător, căci oamenii sunt tot mai conștienți de drepturile și libertățile lor. ”Peste tot în lume, nu toată lumea votează, e un drept potențial, dar nu toți îl exercită de fiecare dată. La urma urmei avem inclusiv libertatea de ne folosi sau nu de libertățile noastre. E valabil pentru toate generațiile și pentru toate epocile istorice. Mereu au fost și oameni interesați mai mult de problemele lor locale, personale, oameni care sunt dedicați altor valori, nu trebuie să judecăm prea aspru aceste opțiuni”, și-a încheiat pledoaria pentru adevăr și libertate istoricul și sociologul Bogdan Bucur.
9 la Democrație
Ești liber! Să vorbești sau să taci. Să pleci sau să stai, să alegi sau să nu-ți pese.
Ești liber să-ți faci din propriile drepturi închisoare, sau să-ți trăiești libertatea frumos, elegant, cu grijă pentru cel de lângă tine.
Ești liber să-ți strigi crezurile, sau, dimpotrivă, să te autocenzurezi și să le arăți celorlalți doar fața pe care vor ei să o vadă.
Ești liber să te lași asimilat de turmă, sau, dimpotrivă, să fii tu.
Ești liber să te gândești doar la tine, să-ți faci din libertate o colivie de aur, sau să lupți să te emancipezi și să cauți o cale mai dreaptă pentru toți.
Ești liber! Este dreptul tău! Depinde doar de tine cum îți trăiești, îți simți și îți folosești libertatea.
Sursa foto: Facebook MApN
Articol preluat din numărul 263, decembrie 2019/ianuarie 2020, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.