Calculatorul un ajutor sau un risc?

Chiar daca s-a acumulat multa experienta stiintifica pana in prezent, exista inca si multa incertitudine. Acest fapt e datorat in primul rand variabilitatii deosebite a posturilor de lucru (echipamente, organizare, sarcini de lucru, mediu de lucru, mod de operare), ceea ce face imposibila asocierea unui nivel de risc predefinit fara macar o observare directa a specificitatii locului de munca. La aceasta evaluare, sa-i spunem primara, se pot adauga masuratori de mediu (luminozitate, temperatura, umiditate etc.) sau antropometrice, precum si o serie de investigatii medicale.

Suprasolicitarile posibile la aceste posturi de munca sunt:

• Suprasolicitarea vizuala – utilizarea analizatorului vizual ca sursa principala de receptie a informatiei din mediu o perioada de lucru prelungita (minimum peste jumatate din intreg timpul de lucru), precum si necesitatea de adaptare intr-un ritm rapid a diferitelor structuri componente ale acestui analizator;
• Suprasolicitarea musculo-scheletala a membrului superior, a regiuni cervicale si lombare, in primul rand;
• Suprasolicitarea neuro-psihica.
• Acesti factori, actionand de obicei simultan si in interrelatie, pot fi sursa unui major disconfort, a scaderii capacitatii de concentrare si atentie, pot declansa simptome, pot agrava afectiuni pre-existente si chiar declansa afectiuni profesionale.

Simptomele oculare cele mai frecvente sunt: senzatia de usturime, lipsa secretiilor lacrimale fiziologice, oboseala vizuala, tulburarea vederii normale la care se asociaza dureri de cap. Cauzele favorizante sunt viciile de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism) insuficient corectate, aerul din atmosfera de lucru foarte uscat, lipsa pauzelor de cateva minute la intervale regulate (trei sferturi de ceas, de exemplu), distanta dintre ochi si ecran inadecvata, deplasarea frecventa a privirii pe diferite planuri. Toate aceste aspecte sunt relativ simplu de corectat. Viciile de refractie pot beneficia de lentilele corectoare adecvate, recomandate de medicul oftalmolog, care va pot transforma intr-un om cu acuitate vizuala normala. Umiditatea aerului poate fi ajustata la parametri de confort. Se pot lua pauze de lucru la ecran in care se pot desfasura alte activitati neutre fata de acest analizator: relationare telefonica cu clientii interni sau externi, sortare de documente etc. Amenajarea locului de munca este extrem de importanta; nu voi insista aici decat pe utilizarea suporturilor verticale de documente care reduc parcursul acomodatiei, scazand sansele aparitiei oboselii vizuale.

As dori sa mentionez doar cateva cuvinte despre un subiect pe care multi pacienti il evoca in cadrul consultatiei anuale sau al vizitelor spontane la oftalmolog: ochelarii pentru calculator. Sunt niste ochelari mai speciali, fie pentru ca sunt facuti pentru corectarea vederii intermediare (vederea la o distanta de aproximativ 80 cm, cat este distanta recomandata de obicei intre ochi si ecran) fie pentru a reduce incidentele luminoase reflexe. Idealul ar fi sa se bazeze pe colaborarea intre medicul oftalmolog si cel de medicina muncii, care trebuie sa cunoasca exact posturile de lucru si sa defineasca distanta fata de monitor, unghiul pe care il face privirea cu centrul monitorului, inaltimea monitorului fata de planul orizontal al privirii. Indicatia majora este reprezentata de persoanele care prezinta oboseala vizuala chiar daca au o corectie optica corecta pentru distanta sau pentru vederea de aproape.

Cat despre lentilele bi sau chiar tri-focale, ele pot fi incercate, dar multi pacienti nu reusesc o adaptare suficienta pentru a le asigura confortul.

Stratul anti-reflex poate reduce din intensitatea reflectiilor luminoase, dar nu exista un consens din partea specialistilor ca ar reduce simptomele asociate acestui tip de activitate.

Simptomele musculo-scheletale cele mai frecvente sunt dureri, care pot fi atat de intense incat sa limiteze miscarile in anumite segmente, parestezii (amorteli, furnicaturi) rareori tumefactii sau edem. Durerile pot fi localizate la nivelul degetelor, articulatiei pumnului, umerilor, coloanei cervicale, coloanei lombare. Sediul simptomatologiei dominante este legat de specificul activitatii, de modalitatea efectiva de operare, de amplasarea diferitelor instrumente implicate in activitate, de tipul de echipament de birou (scaun, claviatura, ecran, documente utilizate, pupitru de lucru etc.) si mai ales, de adecvarea acestora la caracteristicile antropometrice ale persoanei. O analiza ergonomica a locului de munca este desirabila. In lipsa acesteia, este indicat sa va auto-analizati gradul de confort sau sursa de disconfort, sa vedeti in ce masura o puteti elimina prin re-aranjarea componentelor mediului dumneavoastra de lucru. De asemenea, sunt indicate exercitii simple de flexie/extensie a unor segmente, de relaxare sau de intindere, efectuate de cateva ori pe zi. Cu cat aceste simptome sunt semnalate mai devreme medicului de medicina muncii, cu atat interventia poate fi mai eficienta si recuperarea mai rapida.

Simptomele legate de suprasolicitarea psihica pot fi: astenia, scaderea randamentului, scaderea capacitatii de concentrare, de atentie, nervozitate, tulburari de somn. De asemenea, se pot adauga multiple si foarte diverse simptome numite de
“somatizare”, simptome pe care pacientul le asociaza si le atribuie unei suferinte de organ (dureri de cap, palpitatii, dureri abdominale, tulburari ale tranzitului intestinal, modificari ale apetitului, disfunctii sexuale etc.) dar care sunt de fapt datorate suprasolicitarii psihice. Tulburarile de somatizare sunt tulburari in care nu exista nici o leziune decelabila prin metodele actuale de diagnostic a vreunui organ, iar solutia pentru acest tip de afectiuni este consultul psihologic sau psihiatric si consilierea sau instituirea unei alte forme de terapii.

Simptomele legate de suprasolicitarea psihica nu sunt atat de mult legate de lucrul la calculator, cat de tipul si volumul activitatii, precum si de tipul de cultura organizationala si de interrelationarea cu ceilalti membri ai organizatiei.

Am incercat sa prezint pe scurt principalele riscuri; din fericire, exista si solutii. Experienta noastra de informare, educare a pacientilor care au venit la consultatii cu astfel de probleme e incurajatoare; pentru multi, si ma refer la cei care aveau destule instrumente (un post de lucru ajustabil, de exemplu), consilierea si constientizarea unor probleme a rezolvat cu totul simptomele; pentru altii, observarea modului de operare si corectarea gesticii profesionale este solutia; consultul oftalmologic si prescrierea ochelarilor, precum si consilierea psihologica sunt alte variante pe care le avem la dispozitie.