Cine va fi şomer în minunata lume nouă?

Internetul lucrurilor (Internet of Things), aflat în faza iniţială în România, se va dezvolta într-un an sau doi, după cum spun jucătorii din piaţă. Recrutorii remarcă primele semne ale schimbării: cerinţele companiilor pentru pasionaţi de tehnologie, dar şi de business. Americanii sunt chiar mai duri: ei sunt de părere că în câţiva ani un articol ca acesta va putea fi scris de un robot.

În anii ’30, când lumea suferea de un pesimism accentuat, generat în mod special de grava criză economică, economiştii vizionari imaginau un viitor interesant şi totodată dificil pentru copiii, dar mai ales pentru nepoţii lor. Un viitor în care se spunea că locurile acestora de muncă vor fi „ocupate” de maşini. Tot specialiştii în finanţe spuneau însă că că aceia care vor şti să profite de pe urma industrializării vor fi mult mai bogaţi decât generaţiile anterioare.

Explicaţia era foarte simplă şi logică, vizionarii nu făceau altceva decât să îşi demonstreze cunoştinţele: era de aşteptat ca odată cu introducerea maşinilor în locul anumitor joburi făcute manual să crească productivitatea, astfel încât, se ştia, automat se majorau veniturile. Ceea ce se întâmplă mai departe este doar un joc de domino, o creştere a veniturilor, deci o mai mare cerere pentru noi produse şi servicii.

Pesimismul celor din anii ’30 nu lăsa să se vadă însă că deşi industrializarea a dus la dispariţia unor joburi, a generat apariţia altora: era nevoie de oameni care să construiască maşinile şi să le mânuiască.

Este posibil ca acest plan logic să funcţioneze şi în noua eră a internetului, când pe piaţa muncii din întreaga lume, dar în mod special în SUA, se pune din nou întrebarea: vor lua roboţii locul şi joburile oamenilor?

Investiţiile în oameni sunt mai mari. Deocamdată

Unii se tem că această nouă eră a automatizării, în care calculatoarele sunt din ce în ce mai puternice și capabile să funcționeze autonom, ar putea face ca lucrurile să se desfăşoare în mod diferit. Ei pornesc de la observația că, în întreaga lume bogată, piaţa muncii se confruntă cu o stagnare. Specialiştii prevăd o criză a mâinii de lucru din cauza faptului că în țările bogate salariile muncitorului tipic, ajustate pentru costul de trai, sunt stagnante. În America, salariul mediu nu prea s-a modificat în ultimele patru decenii. Chiar și în ţări precum Marea Britanie şi Germania, unde şomajul nu este la cote alarmante, salariile sunt constante.

Explicaţia specialiştilor ar fi că Internetul lucrurilor (IoT – Internet of Things) a schimbat radical modul în care se face business. Investiţiile în automatizare sunt mari, dar mai mici comparativ cu cele care s-ar face în oameni. Aşa se şi explică de ce unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume acumulează din ce în ce mai mult şi de ce această bogăţie globală este concentrată în mâinile câtorva persoane.

IoT nu a impactat piața românească

La noi, IoT nu pare să fi zdruncinat încă piaţa muncii. „În România, zona de IoT nu a luat amploare încă. Este un concept extrem de discutat în mediile tehnice (conferinţe şi/sau seminarii prin diverşi speakeri internaţionali), însă rămâne doar la nivel de concept, destul de vag. Precum orice altă tehnologie sau trend în materie de IT, IoT trebuie mai întâi înţeles în materie de concept pentru a se putea crea o strategie bazată pe acesta. Activând într-o piaţă în care trendurile noi în tehnologie încă se propagă la un interval de timp destul de lung după ce se împământenesc în SUA, locul din care se dă startul tendinţelor, IoT încă nu a impactat piaţa de IT & C românească”, spune Maria Hoştiuc, Senior IT & C Recruitment Consultant, Brainspotting.

Poziţia specialistului în recrutare este confirmată şi de companiile care activează pe piaţa locală. Viorel Nedelcu, Resourcing Manager Orange România, spune că „IoT este o componentă importantă a unei realități tehnologice și digitale, care începe să se contureze fără echivoc și pe care o privesc cu maxim interes și responsabilitate, atât din perspectiva atragerii și recrutării unor competențe noi, cât și din perspectiva dezvoltării acestora”.

De la IoT la M2M, conectivitate în timp real

Mai exact, la Orange, o zonă adiacentă de interes similară cu IoT este M2M (machine to machine), cu beneficii în domenii precum furnizarea de utilități, servicii financiare, medicină și sănătate, distribuție și comerț, transport și logistică, securitate sau conceptul de casă inteligentă (smart home). Platforma M2M Control permite gestionarea SIM-urilor utilizate în cadrul flotei, a profilurilor și a nivelului de acces al acestora. De asemenea, face posibilă verificarea conectivității echipamentelor în timp real, fie că sunt folosite în țară sau în străinătate, și oferă acces securizat la informațiile generate de echipamente, inclusiv poziția dispozitivelor prin localizarea în rețea și reprezentarea grafică pe hartă a acestora.

În acest sens, Viorel Nedelcu spune că „În ultima perioadă am avut procese de recrutare în zona comercială pentru M2M, iar în IT & C pentru IoT”. El adaugă totuşi că în acest moment nu sunt foarte mulți specialiști pe piața muncii, întrucât domeniul este chiar la început, iar candidații întâlniţi până acum intră mai curând în categoria celor care sunt foarte pasionați de tehnologie și sunt constant preocupați să fie în tendințe.

Pasiunea pentru tehnologie face casă bună cu businessul

Interesul companiilor pentru angajaţii tineri, preocupaţi de tehnologie, este confirmat şi de Corina Gonteanu, manager marketing și comunicare ManpowerGroup România, care spune că, tot mai des, talentele de IT dorite de angajatori (de aici și din străinătate) au nu doar competențe profesionale bine dezvoltate, ci și cunoștințe generale de business, care să le permită să aplice tehnologia și inovația tehnologică la produsele specifice ale companiei.

Pe de altă parte, angajaților de alte specializări li se cere un nivel din ce în ce mai ridicat de competențe IT. „Deocamdată, penetrarea Internet of Things nu este la o scară suficientă pentru a face generalizări referitoare la România, privind joburile nou-create sau cele care vor dispărea, dar observăm deja că muncitorii necalificați sau cei care derulează activități ce necesită un nivel scăzut de competențe sunt vulnerabili, iar angajatorii încep să caute și pentru aceste locuri de muncă persoane cu abilități IT, cel puțin de bază (un exemplu ar fi operatorii CNC)”, completează Corina Gonteanu.

„Organizăm săptămânal cursuri pentru a forma programatori, specialiști în securitate sau mobilitate, datorită faptului că marile companii ce își desfășoară activitatea în România sunt dinamice și țin pasul cu schimbările și inovațiile din domeniul IT. Prin faptul că angajații pot veni la locul de muncă cu propriile dispozitive mobile, desfășurându-și astfel activitatea de oriunde, oricând, crește cererea de specialiști în securitate care să se asigure că nu au loc scurgeri de date din companii”, spune Bogdan Cetinoiu, CIO Bittnet, network architect și network security expert. El adaugă că un loc aparte în peisajul din România îl au studiourile de programare care dezvoltă software-uri și aplicații mobile ce pot fi descărcate din magazinele online, reușind să creeze o mare cerere de locuri de muncă pentru programatori. Acesta consideră că Internet of Things nu a dus la desființarea unor meserii, ci a contribuit la dezvoltarea specialiștilor din departamentele IT, fiind un factor de progres, inclusiv în cadrul Bittnet Systems.

Oamenii vor asista mașinile

În SUA, piaţa de joburi legate de IoT este în expansiune. După cum spune Maria Hoştiuc, nu se schimbă neapărat titulatura joburilor, cât mai degrabă aplicabilitatea lor. De exemplu, Digital Eyewear Applications for the Deskless Worker, Building disruptive technologies for the retail world, First Smart Home Security Device for Everyone etc.

Concret, specialiştii americani sunt de părere că maşinile, computerele nu devin neapărat mai „deştepte”, ci au capacitatea de a acumula mai multe informaţii decât oamenii, iar tocmai această combinaţie de date cu „inteligenţă” va duce la dispariţia unor joburi. Sau, mai exact, va permite companiilor să acopere mai multe activităţi cu mai puţini angajaţi. Biopsiile, de pildă, ar putea fi analizate mai eficient de către un software de procesare a imaginii decât de către tehnicienii de laborator. Contabilii ar putea urma agenților de voiaj şi să intre în șomaj ca urmare a îmbunătățirii softurilor din domeniu.

Chiar şi joburile ce nu sunt atât de uşor de înlocuit de roboţi vor putea fi transformate. Noua tehnologie de procesare a datelor ar putea împărţi un job în sarcini mai mici. Designerii ultimelor generaţii de roboţi industriali vorbesc despre creaţiile lor că i-ar ajuta pe muncitori mai degrabă decât să îi înlocuiască, dar există îndoiala că tehnologia va fi capabilă să facă un pic mai mult de-atât.

Americanii spun că un șofer de taxi va fi o raritate în multe locuri de prin 2030 sau 2040. Se întreabă dacă vor mai exista piloții sau poliţiştii de trafic. Sau chiar soldații.

Analiza datelor despre consumatori egal joburi noi

La noi, cererea de specialiști IT vine mai ales din partea companiilor specializate în soluții și produse IT de toate tipurile, după cum spune Corina Gonteanu, însă se observă că apar mai frecvent roluri de business analyst, cel care face legătura între nevoile de business și experiența utilizatorului, și programarea propriu-zisă.

În afara domeniului IT, se observă că sunt mai frecvente cererile de data analysts și includerea printre cerințele mai multor joburi a abilităților de analiză și interpretare a datelor, „probabil o consecință a faptului că Internet of Things duce la o creștere exponențială a datelor despre consumatori, care pot și trebuie să fie structurate, interpretate și transformate în acțiuni”.

„În unele zone din organizație putem vorbi deja despre roluri dedicate și foarte bine conturate, în mod specific în Marketing și Vânzări, cum ar fi M2M Proposition Manager sau M2M Sales Manager, iar în alte departamente, vorbim într-o primă fază despre responsabilități noi în raport cu rolul curent, cum ar fi în cazul Software Developer”, spune şi Viorel Nedelcu.

O cercetare realizată în 2013 de către Carl Benedikt Frey şi Michael Osborne, de la Universitatea Oxford, atrăgea atenţia că joburile riscă să fie automatizate în proporţie de 47% în categoriile ocupaţionale în care sunt folosiţi muncitori, inclusiv contabilitate, juridic, scriitură tehnică sau multe alte joburi ale „gulerelor albe”.