Citește și crește: Trișezi și câștigi. Cum ajungi la jobul perfect?
Bolles insistă să începem să căutăm un loc de muncă numai după ce ne este foarte clar cine suntem și cum vrem să evoluăm profesional. Iar acest loc de muncă să fie cel la care visăm, nu doar un job. În orice interacțiune cu o companie prima întrebare care trebuie pusă nu este „Oare mă vor angaja?”, ci „Oare îmi doresc cu adevărat să lucrez aici?”.
Practic din acel moment suntem niște detectivi care caută potrivirea perfectă între cine suntem noi și ce există în lume. Dar de unde să începem? Începem de la acele companii, ONG-uri sau structuri guvernamentale care ne fascinează, care ne-au atras dintotdeauna, dar nu ne-am imaginat niciodată că am putea fi atât de norocoși încât să lucrăm acolo. Desigur acele structuri trebuie să coincidă cu domeniul nostru de interes și să avem anumite abilități care să se potrivească activității desfășurate de ei.
Dar dacă nu au posturi libere? Secretul dezvăluit de Bolles este că există o întreagă piață ascunsă a locurilor de muncă disponibile. Orice angajator vrea să își minimizeze riscul angajării unei noi persoane, pentru că prețul unei angajări greșite poate să ajungă la o pierdere de 3 până la 5 ori mai mare decât salariul anual al acelui angajat. Cum minimizează riscul? Angajatorul alege oameni care aparțin deja structurii, îi avansează în post sau îi schimbă între departamente în funcție de abilitățile lor transferabile. În acest fel noii angajați vin mereu pe locurile cu mai puțină responsabilitate și cu mai puțin risc. Ce rezultă? Toate locurile de muncă valoroase, spre care am vrea să ne orientăm, sunt invizibile.
Cum putem trișa sistemul?Există în principiu două căi: omul din interior sau câștigarea încrederii angajatorului. Odată ce am găsit compania la care visăm încercăm să găsim, ca niște detectivi, acei oameni de legătură dintre noi și companie. Ei pot fi prieteni, rude, foști colegi care lucrează acolo sau cunosc pe cineva care lucrează acolo. Această persoană are un rol foarte important. În primul rând ei pot valida sau informa impresia noastră că acel loc de muncă este pentru noi. Ei ne pot dezvălui detalii despre valorile, stilul de lucru, atmosfera și activitatea zilnică. Apoi, desigur, pot să ne dezvăluie informații despre locurile de muncă disponibile, pot să ne recomande mai departe pentru acea poziție, pot să ne dea ponturi în legătură cu interviul și procesul de selecție. O nestemată pe care nici nu ne obosim să o căutăm.
A doua variantă de fentare a sistemului este să încercăm să pătrundem în respectiva companie, ca intern, consultant sau pe o poziție ierarhică inferioară experienței noastre. Planul ar fi să câștigăm încrederea, să arătăm ce pontețial avem și să demonstrăm că suntem perfecți pentru postul visat.
Dar cum îi convingem să ne angajeze până la urmă? Cel mai important este să ne cunoască, nu un CV, ci pe noi, în carne și oase, cu umorul, abilitățile, entuziasmul și pasiunea pentru domeniul și compania respectivă. Procesul de angajare se aseamănă mai mult cu o întâlnire amoroasă în care cei doi se cunosc, se provoacă, se întreabă, se gândesc, testează, își primesc confirmările și se decid. Nu este o tranzacție. Haideți să aducem umanul în procesul de angajare. Amintiți-vă că dacă vouă vă place așa mult de ei, înseamnă că aveți multe în comun. E important ca ei să afle toate acele lucruri și să vă bucurați împreună.
Ca și voi, angajatorii au temerile lor și prin toate întrebările, ei vor să afle dacă veți face parte din soluție sau din problemă. Să ne punem 2 minute în locul angajatorului: sigur vă puteți imagina ce înseamnă un angajat prost – întârzie, nu are inițiativă, minte, fură, are probleme temperamentale, e leneș, nu are abilitățile pe care a pretins că le are și așa mai departe. Acum știți ce trebuie să faceți ca să le demonstrați că voi sunteți parte din soluție. Fără să îi mințiți, desigur. Dacă visați într-adevăr să lucrați în acea companie, veți face tot ce vă stă în putință să fiți performanți. Angajații greșiți sunt de multe oameni valoroși, dar în locul de muncă nepotrivit.
Așa că nu arde etapele, nu uita să-ți faci mai întâi o radiografie clară a ceea ce urmărești și a ceea ce poți oferi. Abia apoi țintește sus, cât poți de sus și nu uita să trișezi măcar un pic! Că nu degeaba Citești și crești, nu?
Ștefana Popa, „îmblânzitoarea de cariere”, ne propune serialul „Citește și crește”, un proiect editorial care ne dezvăluie cele mai importante cărți de dezvoltare profesională, precum și învățăturile trase din acestea.