Costul crizei din România, plătit preponderent de salariați

Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a prezentat o evaluare a situației economice a României, cu ocazia primirii, din partea Senatului Academiei de Studii Economice București, a diplomei 'Virgil Madgearu' cu medalie de aur.

"Cu ce rămâne cetățeanul? Repartiția venitului național net, deci după ce eliminăm și consumul de capital fix, adică amortizarea care nu intră în consumul intermediar, rămâne ceea ce se împarte între cei doi prieteni precum pisica și câinele: munca și capitalul. Cum se împarte ceea ce rămâne? Se face preponderent în favoarea capitalului limitându-se veniturile din muncă. În teorie, raportul trebuie să fie 60% — 65% pentru muncă și 30% — 35% pentru capital. În țările dezvoltate, capitalului îi revine 40%, iar muncii 60%. În România, situația este inversă: peste 60% la capital și sub 40% la muncă în 2014, deși în 2000 raportul era echilibrat — 50% — 50%, iar în 2008 a ajuns la 48% muncă — 52% capital. Costul crizei a fost transferat în mod neetic asupra salariaților, iar raportul s-a degradat pentru muncă la 40% și capitalul a obținut 60%. Această evoluție a fost favorizată și de legislația muncii complet contrară intereselor salariaților adoptată atunci", a declarat marți prim-viceguvernatorul BNR.

Potrivit acestuia, în regiune, situația este mai echilibrată din acest punct de vedere. "Noi luăm 40% pentru muncă, ungurii iau 52% pentru muncă, până și bulgarii dau aproape 48% pentru muncă, polonezii — 44%. Asta este lupta între factorii de producție și jocul liber al prețului pe piață, prețul muncii, prețul capitalului ș.a.m.d. Sigur, lucrurile se pot îmbunătăți și prin negocieri între partenerii sociali", a mai subliniat Georgescu.