Cum arată profilul investitorului iranian din România

Bărbat, 40-50 de ani, om de afaceri versat, aşa arată profilul investitorului iranian din România, potrivit KeysFin. Datele statistice de la Registrul Comerţulu arată că cei mai mulţi dintre administratorii de firmă şi acţionarii cu cetăţenie iraniană au vârsta între 41-50 de ani, urmaţi de cei între 51-60 de ani şi peste această vârstă.

“Vorbim de oameni de afaceri cu multă experienţă în hăţişul de business din România, cei mai mulţi cu firme deschise încă din anii ‘90. Afacerişti căliţi la focul insolvenţelor şi falimentelor din perioada crizei, cu un puternic apetit pentru comerţ şi servicii, mai ales în sectorul fast-food şi HORECA”, explică analiştii de la KeysFin.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului, în România activează în prezent 387 de firme cu acţionari cu naţionaliţate iraniană. Numărul acestora a crescut faţă de anul 2013 cu aproximativ 15%. Evoluţia pozitivă este influenţată în principal de dezgheţul relativ din economie, după criza din 2009-2013.

Cei 2213 oameni de afaceri iranieni desfășoară activități preponderent în zona Capitalei având ca obiect de activitate comerțul și industria prelucrătoare. Afacerile din zona Bucureşti-Ilfov, gestionate de administratorii şi acţionarii iranieni, s-au ridicat în 2014 la peste 278 milioane de lei, în condiţiile în care, la nivel naţional, cifra totală a business-ului iranian a depășit 332 milioane lei. Prezenţe discrete în mediul de afaceri românesc au fost semnalate în judeţele din nordul Moldovei (20,7 milioane lei), Centru (10,6 milioane lei) şi Sud (9,3 milioane lei).

Cele mai mari firme cu acţionariat prezente în România sunt, în ordinea cifrei de afaceri, Inteel Mar,Vox Carrier, UDP – Distribuţie Papetărie, Olimp Company, Euro Meat Group, Karimi Group, Evesta, Vitrometan, Ostam Impex şi Pars Production. Anunţul privind ridicarea embargoului economic impus Iranului prinde comunitatea de business din ţara noastră într-un moment în care se face schimbul de ştafetă între generaţii.

“Sunt multe companii în care asistăm la trecerea business-ului din mâinile tatălui în cele ale succesorilor. Vorbim în principal de business-urile construite în anii ‘90, acolo unde cei care le-au condus în ultimii 20 de ani, au început, treptat, să se retragă. Anunţul privind ridicarea embargoului deschide o fereastră de oportunitate pentru dezvoltarea unor afaceri în creştere, mai cu seamă că Iranul are resurse financiare şi o piaţă uriaşă, care poate absorbi o cantitate uriaşă de mărfuri şi servicii”,spun cei de la KeysFin.

Trebuie doar ca autorităţile să reia legăturile tradiţionale cu această ţară, să restarteze conexiunile din anii regimului Ceauşescu atunci când Iranul reprezenta un partener important pentru România.

Potrivit unui raport al Eximbank, din luna ianuarie, “exportul de bunuri şi servicii în Iran este permis, cu excepţia exportului de bunuri cu dublă utilizare, armament şi alte echipamente care pot fi folosite pentru represiuni împotriva civililor, echipamentepentru monitorizarea telecomunicatiilor şi exportul către persoanele şi entităţile înscrise pe listele de sancţiuni UE. Au fost ridicate restricțiile privind accesul la servicii financiare și bancare în Iran şi sunt permise toate activitățile bancare, inclusiv stabilirea de noi relații de corespondent bancar cu bănci din Iran, cu excepția instituțiilor financiare înscrise pe listele de sanctiuni UE (Ansar Bank, Bank Saderat Iran and Bank Saderat plc, Mehr Bank, Bank Sepah and Bank Sepah International)”.

Eximbank afirmă, de asemenea, că ridicarea embargoului, permite finanțarea, garantarea și asigurarea exporturilor în Iran împotriva riscurilor aferente Guvernului iranian și entităților iraniene care nu sunt înscrise pe listele de sancțiuni UE.