De ce a rămas în istorie ziua de 24 noiembrie

În 1492 Cristofor Columb descoperă Cuba

La 3 august 1492, Columb a părăsit portul Palos cu trei corăbii și 120 de oameni. Corabia pe care era îmbarcat Cristofor Columb se numea Santa Maria. După ce atinse insulele Canare, se avântă în necunoscut. Împinse de un vânt favorabil, corăbiile mergeau atât de repede, încât, în zorii zilei de 12 octombrie, marinarii zăriră la marginea orizontului o fâșie de pământ. Columb credea că se află în fața Cipangului. În realitate, se afla în fața insulelor Bahama. În data de 24 noiembrie el descoperi insula Cuba pe care o luă drept Cipangu, apoi insula Haiti pe care, din cauza climei sale asemănătoare Spaniei, o botează Espanola. Toate aceste insule erau locuite de băștinași bruni, aproape goi, dar împodobiți cu obiecte de aur. Convins că a ajuns în Indii, Columb i-a numit indieni.

Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual

A fost adoptată cu ocazia celei de-a 33-a Conferințe Generale a UNESCO, ce s-a desfășurat la Paris în 1980. Primele înregistrări audio-video de la începtul secolului XX – filme, programe de radio și de televiziune – sunt parte a patrimoniului cultural mondial. Pentru a ajuta la menținerea unei identități culturale a omenirii, Națiunile Unite au stabilit această zi ca pe una de sărbătoare, în condițiile în care sunt numeroase materiale audio și video care, de-a lungul anilor, au dispărut și odată cu ele s-au pierdut informații esențiale pentru istoria modernă. În prezent suntem martorii unui punct de cotitură în ceea ce privește diseminarea informațiilor audio-video. Nu este greu de diseminat informația, însă este dificil să o păstrezi, să îi păstrezi sensul și unicitatea în mediul virtual. Fiecare înregistrare are ceva de spus despre epoca în care a fost creată, despre societatea timpului, despre economia sau chiar psihologia colectivă a celor ce au creat-o. Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual oferă oportunitatea de a reflecta și acționa în sensul de a oferi generațiilor viitoare baza pentru ca ele să înțeleagă mai bine trecutul, originea anumitor evenimente și a unor stări de fapt.

În anul 1912 se naște Victor Iliu, regizor și actor român de film (d. 1968)

Regizorul clasicei ecranizări Moara cu noroc, una dintre primele pelicule românești nominalizate la marele premiu Palme d’Or din cadrul Festivalului de Film de la Cannes, ediția din anul 1957, a fost mai întâi critic și teoretician de film.

Începând cu anul 1936 s-a remarcat prin publicistica despre film. Din 1941 a lucrat ca asistent operator și asistent de regie, iar între anii 1944 și 1948 a ocupat funcțiile de consilier tehnic, redactor și regizor al jurnalului de actualități, în cadrul Oficiului Național al Cinematografiei. În Rusia a urmat un stagiu de specializare la Moscova, cu marele regizor și teoretician de film Serghei Eisenstein. La 18 august 1964 i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.