De ce Arcul nostru de Triumf a trăit mai multe vieți

În anul 1922, în contextul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbării stabilea construirea unui Arc de Triumf. La București. Dar, după cum se spune, Arcul nostru de Triumf cel de toate zilele a trăit mai multe vieți.

Să revenim la comisia din 1922. S-a apelat la experienţa arhitectului Petre Antonescu. Care a avut drept sursă de inspirație Arcul de Triumf din Paris. Din cauza timpului extrem de scurt, doar scheletul momumentului a fost turnat în beton armat, iar basoreliefurile exterioare au fost sculptate în ipsos.

Monumentul era considerat o ruşine pentru imaginea „Micului Paris“ în perioada interbelică. În 1932, la presiunile jurnaliştilor, a fost tras un semnal de alarmă în rândul municipalităţii în legătură cu starea deplorabilă în care se afla un monument atât de reprezentativ. Astfel, s-a decis înlocuirea basoreliefurilor cu unele definitive din piatră.

În stil clasic

Despre Arcul de Triumf bucureștean se mai spune că a trăit mai multe „vieţi“. Până să ajungă la actuala sa formă. Între 1935 şi 1936 au fost depuse eforturi pentru construirea unui Arc de Triumf…aşa cum trebuie. Astfel, monumentul a fost construit din granit de Deva, în stil clasic. După modelul Arcului de Triumf din Paris, iar inaugurarea a avut loc la 1 decembrie 1936. În timpul comunismului, Arcul de Triumf a fost mutilat de autorităţile vremii. Respectiv, textele proclamaţiilor Regelui Ferdinand au fost scoase de pe părţile laterale ale construcţiei. Iar portretele Regelui Ferdinand şi realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, au fost distruse de pe faţada sudică. Fiind înlocuite cu nişte flori. După 1989, au fost montate două medalioane de bronz ce înfăţişează chipurile regilor, înlocuindu-le pe cele originale. Primăria Capitalei inaugurat pe 28 noiembrie 2016, Arcul de Triumf, după ce au fost finalizate lucrările de consolidare a monumentului.

Ca un arc peste timp, trecând peste parade și tot felul de evenimente care marchează Ziua României, important rămâne faptul că pe 1 Decembrie 1918 a avut loc Adunarea Naţională de la Alba Iulia, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu România.

Iar acum România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire. 2018, Anul Centenarului fiind unul bogat în evenimente care ne vor amintesc perpetuu de însemnătatea actului istoric de la 1 decembrie 1918.