Herta Muller: „N-as fi putut sa ma pun in serviciul unei societati de care imi era greata”

Despre felul cum i-a schimbat premiul Nobel viata, scriitoarea a vorbit ieri intr-o conferinta de presa, spunand ca schimbarea e mai mult pe dinafara. Se bucura de mai multa atentie din partea personalitatilor publice si mass-media, dar pe dinauntru a ramas aceeasi.

Aseara, pe scena Ateneului Roman, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei la Bucuresti i-a adresat Hertei Muller un cuvant de salut. Facand trimitere la un interviu al scriitoarei, in care aceasta ar fi afirmat ca simte romaneste „din punctul de vedere al structurii interioare”, ambasadorul a spus ca acest lucru il incurajeaza sa o coopteze „pentru o inrudire intelectuala germano-romana, fara de care relatiile germano-romane ar fi bogate din punct de vedere economic, insa fara suflet”.

Pianistul Dan Grigore i-a dedicat un minirecital, iar scriitoarea a citit publicului din romanul “Leaganul respiratiei” fragmentele: „Despre impachetarea lucrurilor in valiza” si „Batista si soarecii”. Legat de cat adevar si cata fictiune exista in roman, autoarea a afirmat ca „realitatea pe care o descrie este una mijlocie”.

Din dialogul cu Gabriel Liiceanu, a reiesit inca o data ca scriitoarea nu si-a dorit sa plece din Romania si ca, mai degraba, a fost fortata sa plece: „Cateodata ma doare. Altadata zic ca am avut noroc plecand din Romania”.

Referitor la sentimentele sale pentru tara autoarea a spus ca „patria” i se pare un cuvant folosit de multi abuziv si ca prefera sa vorbeasca despre „acasa”. Patria, in acceptiunea sa, este ceva „ce nu poti sa suporti si nici nu poti sa lasi”. „Patria vine cu tine acolo unde te-ai dus ca sa scapi cu viata”. De altfel, exilul i se pare o pierdere enorma pentru orice tara si crede ca, intr-un regim nesanatos, cei integri si cei sensibili pleaca primii. Despre circumstantele care au determinat-o sa isi paraseasca patria, scriitoarea a declarat: „Nu as fi putut sa ma pun in serviciul unei societati de care imi era greata”.

Herta Muller a deplans ceea ce numeste „a-politismul” scriitorilor romani din perioada dictaturii comuniste si a declarat ca in perioada respectiva cine „a ridicat capul a ramas singur.”

De fapt, intrebata fiind deunazi ce-i place cel mai mult in Romania, Herta Muller a raspuns cu greu ca-i plac: „mititeii, zacusca, salata de vinete, lubenitele” si niste oameni minunati pe care ii cunoaste… “Daca mai multi ar fi ca ei, tara ar fi… zdravana”.

Seria de autor „Herta Muller" a fost inaugurata de Denisa Comanescu, directorul editorial al Editurii Humanitas Fiction, in mai 2010 cu publicarea romanului Leaganul respiratiei (Atemschaukel, 2008), in traducerea lui Alexandru Al. Sahighian. Romanul Inca de pe atunci vulpea era vanatorul – Der Fuchs war damals schon der Jager, 1992, publicat in traducerea Norei Iuga la sfarsitul lui 2009, a fost inclus in seria de autor din iulie 2010, ajungand pana in prezent la un tiraj de 35.000 de exemplare.

Editura Humanitas Fiction pregateste aparitia romanului Omul este un mare
fazan pe lume – Der Mensch ist ein groBer Fasan auf der Welt, 1986, in traducerea Corinei Bernic.

Pentru 2011 se afla in pregatire romanul Astazi n-as fi vrut sa ma intalnesc cu mine – Heute war ich mir lieber nicht begegnet, 1997, si un volum de eseuri.

Herta Muller s-a nascut la 17 august 1953 in satul Nitchidorf. Dupa absolvirea studiilor de filologie germana si romana, lucreaza pentru scurt timp ca traducatoare intr-o fabrica din Timisoara, de unde este concediata din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea. In 1982 debuteaza cu volumul de povestiri Niederungen – Tinuturile joase, masiv cenzurat, a carui versiune integrala avea sa apara in Germania in 1984. Scriitoarea a emigrat in Republica Federala Germana in 1987.

Romane publicate:

• Omul este un mare fazan pe lume – Der Mensch ist ein groBer Fasan auf der Welt 1986
• Calatorie intr-un picior – Reisende auf einem Bein, 1989; Humanitas Fiction 2010
• Inca de pe atunci vulpea era vanatorul – Der Fuchs war damals schon der Jager, 1992; Humanitas Fiction, 2009
• Animalul inimii – Herztier 1994
• Leaganul respiratiei – Atemschaukel, 2009; Humanitas Fiction, 2010
• Regele se inclina si ucide – Der Konig verneigt sich und totet, 2003

Este laureata a numeroase premii importante, printre care:

* Premiul Kleist (1994)
* Premiul european pentru literatura Aristeion (1995)
* Premiul IMPAC Dublin (1998)
* Premiul pentru literatura al Fundatiei Konrad Adenauer (2004).

In octombrie 2009 Academia Suedeza i-a atribuit Premiul Nobel pentru literatura cu urmatoarea motivatie: "Premiul Nobel pentru literatura ii este acordat scriitoarei Herta Muller, care descrie cu lirismul ei concentrat si proza plina de sinceritate universul celor deposedati."