ICR: Liliana Țuroiu a primit avizul Comisiilor de cultură și de politică externă din Senat

Alături de Liliana Țuroiu, care e susţinută de PSD, pentru funcţia de preşedinte au mai fost audiați Radu Carp (propus de PNL), Cosmin Manolescu (propus de USR) și Radu Boroianu (propus de UNITER). În aceeaşi şedinţă a celor două Comisii au fost audiaţi candidații pentru cele două posturi de vicepreşedinte, dar şi cei care vor un loc în Consiliul Consultativ al ICR.

Liliana Țuroiu a obținut 15 voturi din partea senatorilor, Cosmin Manolescu a primit 3 voturi, Radu Carp – 2 voturi, iar Radu Boroianu niciun vot. Prin urmare, Liliana Țuroiu a primit recomandarea celor două Comisii pentru a deveni președinte al ICR − instituţie aflată în subordinea Senatului.
Iată câteva spicuiri din prezentarea pe care a susținut-o Liliana Țuroiu, în fața Comisiilor: "Doamnelor și domnilor, mă numesc Liliana Țuroiu, sunt cadru didactic al UNARTE, instituție de învățământ superior în cadrul căreia predau de aproape 20 de ani. Sunt membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, artist plastic prin formație în domeniul artelor vizuale. De 15 ani sunt consilier și coordonator de târguri și expoziții în Camera de Comerț și Industrie. (…).
Cultura constituie sursa principală de putere intangibilă a unui stat, a unui popor, ceea ce teoreticienii relațiilor internaționale numesc soft power. Acest indicator este considerat foarte important în plan global, indicatorul puterii unei națiuni.
Soft power reflectă, de fapt, abilitatea unui stat de a atrage atenția prin valorile intangibile precum cultura, politicile culturale, generând acceptare și beneficii.

România s-a clasat în 2011 pe locul 15 în lume în ceea ce înseamnă exercitarea puterii intangibile, conform indicatorului Soft Power Index prezentat de Ernst & Young. Cred că industriile creative și culturale din România joacă un rol din ce în ce mai important în economie, iar stimularea și prezentarea lor poate fi una dintre liniile de forță ale strategiei ICR. ICR ar putea contribui real și major la internaționalizarea artiștilor români, după o selecție majoră. E fundamentală cooperarea cu instituțiile guvernamentale abilitate să efectueze programul de țară al României. (…) Parteneriate pe care le-aș avea în vedere, în primul rând: parteneriat cu Camera de Comerț a României, ar fi un parteneriat care ne-ar permite să identificăm care sunt nevoile pe teritoriul României și cum putem acest produs creativ să îl punem la dispoziția creșterii economice. De asemenea, aș încuraja parteneriatele cu cluster-ele din diverse domenii, aș încuraja asociațiile și structurile care reprezintă sectorul cultural și creativ pentru a stabili parteneriate cu entități publice și private".
La final, Liliana Ţuroiu a fost întrebată cum va gestiona activitatea sa din industria modei, astfel încât să nu intre într-un conflict de interese: "Această colaborare a venit într-o perioadă de maturitate artistică, după 20 de ani. Aş dori să spun foarte sincer, şi cu părere de rău, că va trebui să pun între paranteze creaţia mea artistică pentru o perioadă limitată. E adevărat că anul acesta am anulat cinci expoziţii internaţionale în eventualitatea în care va exista un aviz pozitiv şi un vot pentru desemnarea mea ca preşedinte al ICR (…). Voi face acest sacrificiu profesional, pentru că nu e altceva decât un sacrificiu profesional. Nu e uşor să o iei de la capăt când ai ajuns la un nivel de notorietate internaţională”, a mai spus Liliana Ţuroiu.
După emiterea avizului, cele două Comisii urmează să îl prezinte plenului Senatului. În plen, senatorii vor vota listele de candidați; lista care întrunește majoritatea voturilor va fi aprobată.