Industria aviatică, la sol și 65 de milioane de angajați la nivel global, în lockdown. Când și cum vor reporni motoarele
Imagine de Free-Photos de la Pixabay
Industria aviatică a ajuns să fie una dintre perdantele pandemiei de coronavirus la nivel global. Aviație înseamnă milioane de călători doar într-o zi la care se adaugă milioane de angajați ai companiilor aeriene, ai aeroporturilor, dar și ai companiilor care produc avioane. Iar Aviația este legată de Turism, ceea ce înseamnă pierdei imense în lanț. Cum o să-și revină firmele care activează în industria aviatică, dar și cele conexe, ce s-a întâmplă cu angajații lor? Despre acestea, dar și cum turismul și industria aviatică își vor reveni împreună, am vorbit cu consultantul în turism Traian Bădulescu.
Analiștii, dar și managerii companiilor aeriene sunt deocamdată rezervați în a face pronosticuri optimiste despre revenirea acestei industrii, care a atins cele mai mari pierderi din istorie. Totul depinde de cât de repede se vor relua cursele aeriene, dar și de siguranța pe care o vor simți călătorii.
Aviația civilă așteaptă decolarea
La noi în țară, după 19 mai, companiile aeriene au început să-și reia cursele interne, în continuare sunt suspendate, până la 1 iunie, zborurile internaționale, doar charterele pentru muncitorii sezonieri sau cele umanitare funcționează. Acum, companiile aeriene așteaptă momentul relansării curselor, pentru că au trecut aproape 3 luni de când avioanele sunt ținute la sol. Iar fără turism activ, fără călători de business, aviația civilă nu poate reporni, astfel că în fiecare zi crește nota de plată.
Traian Bădulescu susține că și eliminarea restricțiilor de călătorie cu avionul spre alte state se va face gradual, mai întâi vor fi redeschise cursele din interiorul Uniunii Europene, apoi cele regionale. “Companiile aeriene de-abia așteaptă să reintroducă cât mai multe curse, dar, din păcate, aceasta depinde mult de redeschiderea frontierelor între țări. 1 iulie este stabilit ca un prim reper de reluare a unor zboruri, însă nici această data nu este certă. Anumite companii au anunțat că intenționează să reintroducă zboruri către București începând cu intervalul 1-15 iunie, însă doar dacă vor fi ridicate restricțiile de călătorie impuse de autoritățile de la București.”
Pentru a-și recâștiga clienții, companiile aeriene trebuie să respecte măsuri de siguranță. Doar așa călătorii vor fi convinși să utilizeze avionul în detrimentul altor mijloace de transport. Consultantul în turism crede că anul acesta majoritatea românilor vor pleca în vacanță cu mașina personală.
“Din păcate, viitorul companiilor aeriene, cel puțin pe termen scurt, depinde de acordurile interguvernamentale. Acordurile bilaterale și multilaterale vor fi necesare înainte ca majoritatea zborurilor de lungă durată să se întoarcă. Între timp, aeroporturile vor trebui să-și proiecteze propriile măsuri complete de sănătate și siguranță, care implică probabil biometrie și check-in fără contact. Deși o parte dintre companiile aeriene, în special cele din Statele Unite, dar și Australia și alte țări au aplicat regula scaunului din mijloc liber, Comisia Europeană a dat liber acestora să poată folosi toate scaunele. În urma mai multor studii, nu există dovezi că o călătorie cu avionul prezintă un risc mai mare de expunere la Covid-19 decât orice altă formă de transport.”
Directorul general și CEO al IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian), Alexandre de Juniac, subliniază, într-un comunicat de presă, importanța respectării măsurilor de siguranță. „Restabilirea conectivității aeriene este vitală pentru repornirea economiei globale și reconectarea oamenilor. (…) Este important să ne amintim că riscul de transmitere la bord este foarte mic. Și suntem hotărâți că aviația nu va fi o sursă semnificativă de reinfecție. Lucrăm continuu cu guvernele pentru a ne asigura că toate măsurile sunt puse în aplicare.”
Companiile aeriene trebuie să comunice mai mult cu pasagerii și să personalizeze serviciile, toate înseamnă mai multă flexibilitate, pentru a putea permite reprogramări sau returnarea banilor aferenți călătoriei sub formă de voucher, după cum recomandată Comisia Europeană.
Mai toate companiile aeriene pemit acum modificarea programului de zbor fără taxe suplimentare, totul pentru a nu pierde un viitor client. Spre exemplu, toți pasageri Tarom pot opta pentru reprogramarea gratuită a călătoriei sau pentru emiterea unui voucher la contravaloarea biletelor plătite. În timp ce clienții Wizziar a căror rezervări au fost afectate de suspendarea zborurilor pot primi automat în contul de client 120% din valoarea achitată pentru călătorie, suma poate fi folosită în 24 de luni. Pasageri Blue Air au posibilitatea de a-și reprograma călătoria, pot primi suma aferentă biletului sub forma unui voucher sau chiar returnarea integrală a banilor.
Acum, încep să se facă noi rezervări, cu toate că cerere pentru a doua parte a anului a scăzut cu peste 90%, susține Traian Bădulescu. “În ultimele săptămâni se observă o rază de speranță, multe țări începând să relaxeze libertatea de circulație. Acest aspect a determinat o mică parte din oameni să înceapă să se gândească iar la zboruri și să facă rezervări. Sunt companii aeriene care au mai permis rezervări în sistem, însă multe dintre ele au fost deja anulate, clienților fiindu-le sugerată schimbarea datei de călătorie, fără costuri suplimentare, pentru o dată ulterioară, la alegere.”
Industria aviației ține în suspans 65 de milioane de angajați la nivel global
Se pare ca aviația a cunoscut cea mai mare prăbușire din istorie. Potrivit IATA, companiile aeriene vor înregistra venituri în scădere cu 55% față de 2019 și vor ajunge la 252 de miliarde dolari. Aviația reprezintă 3,5 din PIB-ul la nivel modial, adică 2,7 trilioane de dolari. În doar o zi, avioanele transportau peste 10 milioane de pasageri și mărfuri în valoare de 18 miliarde de dolari.
Iar acum în suspans sunt și cei peste 65 de milioane de angajați la nivel global, vorbim aici despre angajații direct în această industrie sau în industrii conexe.
Și în România, datele sunt dramatice, anul trecut au trecut prin aeroportul Otopeni, 16 milioane de pasageri, acum în aceste luni, peste 95% dintre zboruri au fost anulate.
Revenind la angajați, situația este una îngrijorătoare, mii dintre ei fie au fost concediați, fie au intrat în șomaj tehnic. Dacă la Tarom, peste o mie de angajați sunt în șomaj tehnic, adică aproximativ 60% din întreg personalul, la Wizzair, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrala și de Est, au fost concediați 1.000 de persoane, reprezentând 19% din totalul personalului, iar salariile celor rămași vor suferi și ele scăderi, de la 14% până la 22%, conform unui comunicat de presă. La fel de dramatică este situația și la compania Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească privată. Peste 90% dintre angajați au ajuns în șomaj tehnic, potrivit unui document semnat de CEO-ul Oana Petrescu, care a fost lansat la începutul lunii aprilie. În manifest, Oana Petrescu cere statului român un ajutor sub formă de credit. Situația companiei s-a înrăutățit după debutul crizei din martie, atunci “mai puțin de 30% din personalul nostru a continuat să zboare, să organizeze dezinfectarea navelor după fiecare zbor, să întrețină aeronavele și să transforme altele în cargo. Ceilalți au intrat în telemunca sau în concedii rămase neefectuate de anul trecut. Unii au asigurat conceptul și autorizarea activității temporare de cargo. Alții au continuat organizarea de zboruri speciale, chartere sau de repatriere, încercand sa contribuie cu cât este posibil la lupta cu pandemia.”
Situația este la fel și pentru liderul european în furnizarea de aeronave, Airbus. Directorul general Guillaume Faury crede că se va înregistra un declin al livrărilor de aeronave și în trimestrul al doilea, după ce compania a anunțat că profitul pentru primul trimestru a scăzut cu 49% ajungând la 281 de milioane de euro. Potrivit BBC, directorul general le-a transmis celor 135.000 de angajați că nu este prea optimist “Dacă se vor reduce valorile de producție destul de semnificativ, veți vedea un număr mare de concedieri. Mă aștept ca în câțiva ani să vedeți un Airbus mai slab decât ce este acum”.
Ce se întâmplă în industria aeriană a afectat și turismul. Traian Bădulescu a explicat care este situația angajaților agențiilor de turism.“Majoritatea angajaților agențiilor de turism au fost trecuți în șomaj tehnic sau li s-au desfăcut contractele de muncă. Însă unele agenții au păstrat angajați, deoarece, față de alte domenii înghețate total, în agențiile de turism se lucrează în continuare, pentru recrutări, reprogramări și, atunci când este cazul, rambursări de bani. Angajații rămași lucrează la foc continuu și de aceea pot răspunde ceva mai greu solicitărilor”. La fel se întâmplă și în cazul firmelor care gestionează site-urile pentru rezervarea biletelor de avion.
Soluții pentru relansarea industriei aviatice
Se pare că era călătoriilor accesibile se va încheia cel puțin timp de câțiva ani, este pronosticul dat de Alexandre de Juniac, directorul general și CEO al IATA și susținut și de consultanul în turism:
“Anumite companii aeriene au redus tarifele pentru a reatrage pasagerii, deși, pe termen mediu, când ne vom apropia de o situație normală, consider că tarifele vor crește. Zborul nu va redeveni un lux, dar va reveni la o situație întâlnită acum 10 sau chiar 20 de ani. Va fi nevoie de mult timp pentru recuperarea pierderilor, iar lumea va călători mai puțin cu avionul, cel puțin pe distanțe mari. Multe companii au tot reprogramat datele rezervărilor și termenele de achitare, din lună în lună, neștiind ce se va întâmpla”.
Așa este, multe companii se regândesc cum să-și atragă noii clienți, se pare că utilizarea unui voucher pentru biletul care nu a fost folosit din cauza pandemiei poate fi o soluție care să țină aproape un călător care putea să-și primească banii înapoi și să nu îi mai utilizeze pentru o nouă călătorie cu avionul. Voucherul este și una dintre soluțiile propuse de Comisia Europeană, ar avea valabilitate un 1 și ar fi un fel de protecție impotriva falimentului. Astfel nu vor avea de suferit nici companiile aeriene, dar nici agențiile de turism prin care au fost cumpărate biletele.
Traian Bădulescu mai vine și cu o altă soluție, cluburile dedicate clienților fideli pentru agențiile de turism. “Dacă un turist achită 1000 de euro la o agenție sau la o companie aeriană, acei bani să poată fi folosiți pe viitor dacă turistul renunță în timp util la o vacanță / deplasare, respectând prevederile contractului”.
Iar finanțarea de la stat, poate însemna salvarea turismului, dar și a companiilor aeriene, un fel de pachet de salvare, prin fonduri de garantare sau credite avantajoase. Toate pentru a păstra locurile de muncă și mobilitatea.
Aviația, cu motoarele turate la maxim abia din 2022
Pierderile acumulate în aviație sunt mult mai mari decât cele cumulate în trecut după crize precum 11 septembrie 2001, de criza economică din 2008 sau chiar de erupția vulcanului islandez din 2010. “Mă îndoiesc profund că industria aviatică își va reveni până la finalul anului. Vorbim acum de supraviețuire, nu de revenire. Doar anul viitor putem spera la o oarecare revenire, însă la ora actuală sunt încă factori care nu pot fi prevăzuți. Pe termen lung, sunt sigur că această situație va accelera progresele tehnologice ale producătorilor de avioane comerciale, care vor căuta să inoveze și vor lansa pe piață modele rapide, ieftine, cu măsuri suplimentare de siguranță și mult mai ecologice”, susține Traian Bădulescu.
Conform unei analize McKensey, companie de consultanță în management, din 22 aprilie, industria aviatică are mai mult ca oricând nevoie de strategii pentru a naviga cu bine în această criză și de a reveni pe cer. Chiar dacă deocamdată multe companii au bilanțurile solide, tot sunt vulnerabile. Există lichidități pe termen scurt, pentru a supraviețui 3, chiar 6 luni, dar este nevoie de ajutor guvernamental. Se pare că anul 2020 va fi compromis, va fi un an de echilibrare, industria își va reveni la profitul de dinainte de declanșarea pandemiei nu mai devreme de 2022. Aceasta pentru că pierderile vor fi uriașe. În Statele Unite, de exemplu, cheltuielile privind călătoriile cu avionul vor scădea cu 400 miliarde de dolari, iar producția va înregistra pierderi de 900 de miliarde de dolari, de 7 ori mai mult decât ce a fost după atentatele din 11 septembrie.