Influenta zvonurilor asupra organizatiilor
Studiul organizat al acestui fenomen psihosociologic a cunoscut o dezvoltare impresionanta in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand cei mai multi autori au prezentat definitii incadrate in diferite paradigme stiintifice, legi de transmitere si tipologii concrete, etapa consolidand un domeniu nou de cercetare in psihologia sociala.
Zvonul a fost privit in general drept o informatie neverificata care circula din om in om si este legata de un obiect, un eveniment sau o problema de interes public. Doua elemente ii asigura unui zvon intensitatea necesara pentru transmitere: importanta pentru public si lipsa datelor oficiale despre subiectul respectiv (ambiguitatea). In a doua jumatate a secolului XX, zvonul a fost conexat cu alte doua fenomene din sfera mai larga a comunicarii sociale (barfa si legenda urbana), cercetarile fiind directionate catre elementele comune ale acestor forme inrudite.
Incepand cu anii ’80 – ’90 ai secolului trecut, s-a inregistrat o deplasare a interesului specialistilor (mai ales a autorilor francezi) catre efectele pe care zvonurile le produceau in mediul economic. Astfel, putem grupa multiplele categorii de stiri neoficiale transmise in aceasta sfera in zvonuri despre organizatii (care circula in piata si fac referire la persoane/produse/servicii ale unei companii) si zvonuri din organizatii (care circula in plan intern si trateaza aspecte cunoscute de membrii corporatiei).
De exemplu, zvonurile aparute in anul 1981 privind conexiunea dintre logo-ul unei cunoscute companii americane cu organizatiile sataniste au condus la o serie de procese cu firme concurente (incheiate in urma cu doar cativa ani), demonstrand nivelul ridicat al costurilor financiare si de imagine. Impactul acestor afirmatii in piata a fost redutabil, compania luand in timp decizia sa adopte un alt logo. In anii ‘90, o renumita companie franceza producatoare de apa minerala, aflata in mijlocul unei intense campanii negative, a fost nevoita sa retraga din magazine un numar foarte mare de produse, actiune ce a generat o paguba totala de cateva sute de milioane de franci.
In cazul unor institutii bancare, zvonurile spontane sau directionate privind stabilitatea institutiei pot crea un fenomen de “bulgare de zapada”, in care lipsa de informatii credibile devine catalizator al stirilor neoficiale. Un astfel de zvon, potrivit caruia o puternica banca americana a falimentat (exemplu prezentat pentru prima data de catre sociologul Robert K. Merton), a condus la comportamente de masa in asa-numita „miercurea neagra” a anului 1932, cand, in urma cererilor masive de retragere a sumelor depuse, respectiva banca chiar a intrat in colaps. S-a confirmat astfel celebra teorema a lui W. I. Thomas care stabilea ca, atunci cand oamenii considera anumite situatii ca fiind reale, ele devin reale prin consecintele lor.
Dr. Aurelian Stoica
Senior Consultant InnerLook