„Kurzarbeit”, soluția propusă de germani, ce ar putea ajuta economia românească să-și revină după criză
Sursa foto: pixabay.com
Rambursarea accelerată a TVA, reducerea contribuțiilor salariale, introducerea unui sistem de bonificație la plata la termen a taxelor și impozitelor, condiții mai bune pentru acordarea indemnizației de 75% a șomajului tehnic și criterii clare de acordare a acestuia, dar și implementarea muncii cu timp redus & flexibil (Kurzarbeit), un concept care funcționează cu succes în Germania. Acestea sunt principalele măsuri prin care antreprenorii români și-ar dori să-i sprijine Guvernul, ca o completare a celor deja luate (indemnizația pentru șomaj tehnic, prelungirea termenelor de plată și acordarea de zile libere pentru părinți), măsuri ce în opinia lor sunt binevenite, dar nu sunt suficiente.
Propunerile sunt, de fapt, rezultatul celui de al doilea sondaj realizat de AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), la sfârșitul lunii martie, pe un eșantion de 120 de companii din România, majoritatea din domeniul serviciilor (45%) și industrie (42%), urmate ca pondere de cele din construcții (10%) și energie (3%). Cei mai mulți respondenți au sediul central în București.
Munca cu timp redus & flexibil (Kurzarbeit), explică specialiștii AHK, presupune un parteneriat între angajatori, Stat și salariaţi, cu avantaje pentru toate părțile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar Statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii și evită astfel concedierile. În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din această criză.
Comunitatea de business germană solicită o lege pentru „Kurzarbeit”
Al doilea chestionar privind efectele pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, realizat de AHK România arată că toate companiile sunt deja puternic afectate, jumătate dintre acestea resimt chiar efecte masive. Pentru 50% dintre companii scăderea cererii de produse și servicii reprezintă cea mai mare problemă, urmată de dificultăți în continuarea producției (27%), cauzată în primul rând de ruperea lanţurilor de aprovizionare. Nesiguranța și lipsa de lichidități sunt următoarele pe lista efectelor produse de această criză. Cei mai puțini se gândesc în momentul de față la concedieri (4%) sau la intrarea în insolvența (2%). Se preconizează însă o scădere a cifrei de afaceri cu cel puțin 30%, iar 19% dintre respondenți consideră că afacerile vor scădea cu peste 40%.
„Din acest motiv considerăm oportun şi necesar ca România să se orienteze spre modele aplicate cu succes în alte state membre UE, cum ar fi Germania, în vederea combaterii efectelor actualei pandemii. În acest sens s-a exprimat și Comisia Europeană, care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.
Măsurile guvernamentale trebuie să ajute economia să își revină după ce această criză va trece, pentru a nu se ajunge la disponibilizări masive ale angajaților pe fondul întreruperii totale sau reducerii parțiale a activității.
AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România și numără peste 600 de firme-membre, oferind companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. În România AHK se implică activ în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech Econet România, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.