Legea pensiilor speciale ale aleşilor locali, sesizată la Curtea Constituţională
În forma adoptată, potrivit Guvernului, există cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii, iar efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar.
Legea statutului aleşilor locali arată că în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o "indemnizaţie pentru limită de vârstă" (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii. Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă.
Dar, aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri. Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet.