O nouă eră a vieții profesionale din România: Angajaţii şi angajatorii au devenit parteneri

Munca după un program flexibil, dorită atât de angajaţi cât şi de angajatori

Această schimbare de paradigmă a dus în ultimii ani la creşterea autonomiei angajaţilor, înţeleasă în primul rând p rin lucrul după un program flexibil în anumite domenii, pauze în timpul programului de muncă în acord cu nevoile salariaţilor, participarea angajaţilor la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creşterea creativităţii şi productivităţii angajaţilor. În ceea ce priveşte programul de lucru, este de remarcat faptul că tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi, restul elementelor fiind variabile: posibilitatea de a lucra în afara biroului, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor, ora de început a programului. În plus, angajaţii cu care s-a discutat şi-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne şi adaptarea orarului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini/task-uri şi nu în ore.

Spaţii de lucru creative, şi din nou flexibilitatea muncii şi a orarului, printre elementele pe care angajatorii şi angajaţii le-ar schimba la mediul de muncă

Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât acesta să încurajeze creativitatea angajaţilor. În plus, aceştia cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate ar duce la un mediu de lucru mai plăcut şi productiv. Reducerea sau flexibilizarea programului de muncă, oferirea de feedback mai frecvent din partea superiorilor sau a colegilor, elaborarea unor criterii de performanţă transparente şi obiective şi utilizarea lor în evaluarea sau recompensarea angajaţilor, sunt câteva aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare pentru schimbarea mediului de muncă.

Pasiunea pentru muncă şi un salariu bun sunt cele două criterii principale după care angajatorii şi angajaţii evaluează calitatea vieţii la locul de muncă

Pasiunea pentru munca realizată se află în topul celor mai importante caracteristici ale calității vieții la locul de muncă, așa cum reiese el din etapa calitativă, în momentul în care respondenţii au în față o listă de aspecte pe care trebuie să le ierarhizeze. Astfel, pentru angajați este al doilea cel mai important element, din lista de aspecte care le-a fost arătată, iar pentru angajatori este chiar cel mai important aspect, definitoriu pentru calitatea vieții la locul de muncă. Salariul este văzut drept principalul element care întreţine motivaţia angajaţilor şi, este, de asemenea, o caracteristică comună a unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, indicată atât de angajaţi cât şi de angajatori. Relaţiile cu colegii şi managementul, profesionalismul, programul flexibil şi încrederea reciprocă între salariaţi şi angajator, completează lista celor mai importante elemente ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

Angajatorii depun eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor

Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în oraşele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor. Ofertele de compensaţii şi beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi cât şi de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii şi organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. Tichetele culturale si tichetele sport sunt considerate a prezenta multe avantaje pentru salariaţi, din perspectiva managerilor, însă tot aceştia indică drept dezavantaj lipsa de timp pentru astfel de activităţi sau dificultatea alegerii unor evenimente culturale.

În ceea ce priveşte tichetele de masă

Angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor, şi că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Contribuţia lor la motivarea şi sănătatea angajaţilor, dar şi deductibilităţile fiscale sunt printre cele mai apreciate avantaje de către angajatori. Trecerea la cardul electronic de masă este văzută de angajaţi ca o evoluţie extrem de utilă prin prisma uşurinţei cu care sumele aferente tichetelor de masă vor putea fi folosite.

“Calitatea vieții la locul de muncă” a avut două componente: Componenta calitativă a studiului a fost realizată în perioada 1 -21 iunie 2016 şi a urmărit explorarea în profunzime a opiniilor și motivațiilor angajaților și angajatorilor cu privire la temele de interes pentru studiu. Au fost organizate 4 discuţii de grup cu angajaţi (18-35 de ani si 36-65 de ani, masculin, feminin, angajaţi IMM-uri şi angajaţi firme mari) şi 14 interviuri cu angajatori/manageri. Focus grupurile şi interviurile au fost realizate în patru oraşe: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Componenta cantitativă a studiului a fost derulată în perioada 1-8 aprilie 2016 pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1264 angajați care lucrează cu contract individual de muncă într-o organizație cu un număr mai mare de 10 de angajați. Studiul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o marjă de eroare teoretică de +/-2,8%. Cercetarea a fost realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES la cererea companiei Up România (noua identitate a Chèque Déjeuner Romania).