O provocare directă de a privi istoria cu luciditate: “Viforul”, noua premieră de la TNB
Drama istorică “Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marius Manole în rolul lui Ştefăniţă Vodă va avea premiera în zilele de 6 şi 13 martie, de la ora 19.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti.
În Viforul, Alexandru Dabija răstoarnă discursul istoric și încărcătura sa mitologică, și face o „cronică” a vremurilor despre jocurile de putere, slăbiciunea și nesiguranța statului, despre cum binele și răul ajung să se uzurpe reciproc. Spectacolul e o provocare directă de a privi istoria cu luciditate, dincolo de înfățișarea dramei nevroticului Ștefăniță ‒ imaginea unui prezent deplorabil în raport cu trecutul aureolat ‒ și a blestematei sale domnii. Așezat de partea unui raisonneur discret, subtil ironic, regizorul observă imperfecțiunile care au măcinat mentalitățile și societățile în căutarea identității. Viforul lui Dabija e o zicere cu tâlc despre starea nației.
Marius Manole crede că acest rol nu seamănă cu nimic din ce a făcut până acum
Cu un aer viu şi dezinhibat, detaşat de tipicul montărilor tradiţionale, noul spectacol esenţializează drama, iar decorul, redus la câteva elemente scenografice, lasă un spaţiu generos de desfăşurare personajelor şi jocului actoricesc.
În rolul unuia dintre cei mai tineri şi mai controversaţi domnitori ai Ţărilor române, regizorul l-a văzut pe Marius Manole, îndrăgit de public datorită personajelor sensibile şi luminoase pe care le-a întruchipat. Oferindu-i-se o adevărată provocare, Marius Manole crede că acest rol nu seamănă cu nimic din ce a făcut până acum.
În distribuţia spectacolului, alături de Marius Manole, alte nume cunoscute ale trupei TNB, precum și mai tineri colegi: Ana Ciontea, Afrodita Androne, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Rodica Ionescu, Dorin Andone, Dragoș Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piștereanu, Ionuț Toader, Mihai Munteniță. Coregrafia este condusă de Florin Fieroiu.
Cadrul istoric al celei de-a doua piese ce alcătuieşte, împreună cu Apus de soare şi Luceafărul, binecunoscuta Trilogie a Moldovei, este completat cu texte din Dimitrie Cantemir, Ion Neculce și „Fiziologul” (carte populară).
Alexandru Dabija, regizorul spectacolului, semnează și scenografia și concepția video. Acesta este cel de-al 4-lea spectacol pe care regizorul Alexandru Dabija îl montează la TNB, după Un duel, Două loturi şi Recviem.
Ce spun cronicile vremii
Despre Ştefăniţă Vodă cronicile vremii consemnează că a urcat pe tron la o vârstă foarte fragedă (11 ani). După împlinirea vârstei când ar fi putut prelua efectiv puterea, se lovește de lentoarea decizională a celor mai vârstnici din Sfatul țării. Nerăbdător să devină mai vestit ca înaintașii săi, declanșează urgia împotriva oponenților. După victorie însă, ca în dramele romantice, îi vine rândul la pedeapsă și viața îi este curmată la numai 21 de ani.
Una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria Moldovei este privită de Delavrancea în cheie shakespeariană, drama concentrându-se pe jocurile de culise, pe motivaţii ascunse, preponderent de natură personală, cu răsturnări de situaţie spectaculoase. Spre deosebire de bunicul său, Ştefan cel Mare, cu care nu mai contenesc să-l compare cei din jur, adâncindu-i şi complexele şi frustrările, Ştefăniţă nesocoteşte sfaturile boierilor cu experiență, se înconjoară de petrecăreţi de vârsta lui, iar palatul domnesc ajunge să semene cu o cârciumă. Conflictul dintre generaţii se încarcă de tragism atunci când, vanitos din fire şi dominat de ambiţii despotice, Ştefăniţă decide să-i elimine pe oponenţii săi din Sfatul ţării, ori pe mai tinerii viteji. Încâlcite îi sunt şi iţele vieţii sentimentale, iar sfârşitul i se va trage de aici. În momentul în care decide să asculte de înţeleptele sfaturi ale soţiei, Doamna Tana, coborâtoare din neamul Basarabilor, simţindu-se răspunzătoare pentru binele ţării, aceasta decide să curme şirul nelegiurilor comise de Ștefăniță.