Persoanele cu dizabilitaţi. Câţi dintre voi le-ați angaja?

Când vine vorba despre implicarea companiilor locale în societatea civilă, putem spune despre acest fenomen că este unul încă la început, în ciuda faptului că facilităţile fiscale sunt la dispoziţia lor pentru a fi folosite, potrivit ultimului studiu publicat de EY România şi Asociaţia ViitorPlus, „Omenia ajută compania”.

Scopul acestui studiu este să atragă companiile de orice mărime în astfel de activităţi, având în vedere că, în prezent, numai multinaţionalele sunt implicate în aşa ceva. Analiza celor două entităţi s-a concentrat pe modul în care companiile utilizează facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie pentru a contribui în comunitate. Iar aici cele evidente sunt achiziţia de produse şi servicii de la Unităţile Protejate şi direcţionarea de fonduri către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

România nu angajează persoane cu handicap

În 2014, la noi în ţară erau peste 322.000 de persoane cu handicap, cu vârsta între 18-60 de ani, iar dintre acestea, nici măcar 10% (9,48% ca să fim exacţi) nu erau angajate. Dar ca să vă faceţi o idee mai amplă asupra persoanelor cu handicap din România, tot anul trecut, potrivit Direcției Generale pentru Protecția Persoanelor cu Handicap, erau înregistrate 737.885 de persoane cu dizabilități, adică 3,66% din totalul populației.

45.8% din persoanele cu dizabilități sunt persoane active pe piața muncii, în UE, conform unui studiu Academic Network of European Disability Experts (ANED) realizat în 2010. Deficiențele de adaptare la problematica persoanelor cu dizabilități ale sistemului educațional tradițional românesc fac ca incidența neșcolarizării să fie mult mai mare în rândul persoanelor cu handicap – de 7 ori mai mare comparativ cu populația generală, conform unui studiu derulat de fundația Motivation.

Citește și Microsoft angajează oameni cu autism

Datorită adoptării unor măsuri menite să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), în România, companiile cu mai mult de 50 de angajați pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziția de bunuri de la unitățile protejate.

„Minim 30% din locurile de muncă pe care le creează aceste entități trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilități. De aceea considerăm că este foarte importantă cunoașterea facilităților fiscale prin utilizarea cărora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicați în crearea de locuri de muncă și oferirea posibilității de calificare într-o meserie la locul de muncă pentru acești oameni”, declară Elena Badea, director de marketing EY România.

De ce nu fac mai mult companiile?

45 din 100 de companii româneşti au preferat să opteze pentru varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat. Deși spectrul de servicii și produse oferite de unitățile protejate este foarte variat, companiile respondente spun că nu sunt suficient de informate în acest sens.

În plus, 48% dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală spun că nu achiziţionează produsele și serviciile unităților protejate întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenți pentru că nu au suficiente informații despre calitatea și credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.

Citește și În ce situaţii NU poate fi concediat un salariat?

Pe de altă parte, companiile care totuşi apelează la această metodă de colaborare cu o unitate protejată o fac pentru facilitatea fiscală oferită prin care își reduc costurile (52%), 32% aleg aceasta varianta pentru susținerea persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul acestor unități protejate și 11% pentru inițierea unor practici de business responsabile.

37% dintre companii achiziționează, în funcție de tipul de produse și servicii, prin utilizarea fondului de handicap, produse de birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9% – produse promoționale, respectiv produse textile.

Prea puţine Unităţi Protejate

Puţin peste 700 de unități protejate acreditate în 2015 se aflau pe teritoriul României. Dintre care 150 sunt în București, 47 – în Cluj, 34 – în Brașov, 29 – în Timiș și 24 – în Prahova. Județele cu numai o singură unitate protejată sunt Gorj, Ialomița și Mehedinți. Acestea oferă o gamă largă de produse și servicii: confecționare produse textile, servicii medicale, asamblare și reparare computere, servicii de curățenie, consultanță în afaceri, tipărituri, organizare de cursuri, servicii aferente agențiilor de publicitate, organizare de evenimente, vânzare și intermediere.