Profesor universitar: Creşterea salariului minim ar trebui făcută treptat, ca să fie mai uşor de digerat

"Nu îmi place (această creștere a salariului minim n.r.) din mantra mea favorită: economia este supradozată acum cu facilități fiscale. Politica fiscală este supra acomodativă, dacă se poate spune așa, încât România este un mic paradis fiscal. Motivații pentru persoane fizice și corporații de a eluda taxele nu mai sunt. Este o mare eroare să nu îți mai plătești astăzi taxele.

Nu numai că este demodat și antic, ci este nerentabil. Pentru că ai atât de multă relaxare fiscală, eu aș fi preferat ca această mărire de salariu să fie făcută mai puțin accelerat pentru că impactul probabil este bun la nivel de individ, în schimb, la nivel de corporații, care au în medie între 40-60% costuri cu forța de muncă a căror marjă comercială este 10%, cărora le crește costul cu salariul în jur de 5-7%, este presată pe productivitate și pe profitabilitate.

Presiunea este pe corporații. Aș fi preferat să fie întinsă, în trepte, mai ușor de digerat de corporații', a spus Mitroi, citat de Agerpres.

El a precizat că este firesc ca oamenii să își dorească salarii mai mari pentru că se muncește mai mult și mai bine, dar acestea pun în pericol profitabilitatea companiilor.

"Este foarte firesc ca oamenii să își dorească salarii mai mari și merităm salarii mai mari pentru că pentru că noi toți muncim mai mult și mai bine, însă aceste salarii mai mari pun în pericol profitabilitatea companiilor pentru care lucrăm noi, dacă nu sunt acoperite și de productivitate superioară. Reparația socială a salariilor foarte mici face sens din punct de vedere politic, însă părerea mea este că trebuia întinsă pe o perioadă în așa fel încât să poți să măsuri și reacția economiei la diferiții stimuli.

Acum, aceasta este ca un bolnav care primește și antibiotice, și vitamine, și îl tratezi cu prea multă medicație, iar tu nu știi la care răspunde cel mai bine. Nu mai avem gloanțe de argint suficiente. Le-am tras pe toate prea repede. Aș mai lăsa pentru că incertitudinile economiei globale politice și nu neapărat economice ar fi fost bine să ne lase loc de manevră și de acest gen de măsuri. Nici pe politica fiscală, nici pe cea monetară nu mai avem loc, și nici pe salarii', a mai arătat profesorul ASE.

Anterior, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a avertizat că mărirea salariului minim este o sabie cu două tăişuri şi că e nevoie de o analiză de impact înainte de luarea unei decizii în acest sens.

Recent, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, a menționat că angajații din sectorul public vor trece pe salariul minim de 1.750 lei, "începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării".

Reamintim că de la 1 februarie 2017 salariul minim brut a crescut în ţara noastră la 1.450 de lei brut, echivalentul a aproximativ 330 de euro, cel net fiind de 1.065 de lei, adică 236 de euro. Faţă de 2018, valoarea lui s-a dublat.

De asemenea, un studiu realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS), publicat în decembrie, a arătat că majorarea salariului minim duce la scăderea competitivităţii firmelor private din Romania, cu efecte negative în primul rând asupra întreprinderilor vulnerabile.