Reuniunea Clubului CODECS “Darts cu Inflatia”

Membrii Clubului CODECS – absolventi ai cursurilor de MBA CODECS si detinatori ai Diplomei Profesionale in Management – au avut astfel ocazia sa discute cu reprezentantii Bancii Nationale cu privire la decizia de limitare a creditelor acordate in valuta, masura ce a generat efecte foarte diverse in Romania, precum si cu privire la evolutia inflatiei in anul 2006.

Cifrele date publicitatii de autoritati in ultima perioada spun extrem de multe lucruri. BNR, de pilda, raporteaza investitii straine directe de 1,8 miliarde euro in sapte luni, cu 21% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Potrivit BNR, doar in luna iulie, intrarile de capital strain pe piata romaneasca au fost de peste 315 milioane de euro, fata de 183 milioane de euro, cat s-au raportat cu un an inainte, cresterea fiind de 72%. Agentia Romana pentru Investitii Straine a previzionat pentru acest an un nivel al investitiilor straine directe de 3,2-3,8 de miliarde de euro.

Asadar, cresteri. In acest context, s-a pus intrebarea de ce a fost nevoie de o asemenea ghilotina peste creditul in valuta acordat de societatile bancare din Romania. Mai ales ca masura pare a reprezenta doar un prim pas, intrucat specialisti din cadrul BNR vad necesara instituirea unui mecanism de control suplimentar care sa duca la adoptarea de astfel de masuri si pentru institutiile nebancare, cum ar fi, de pilda, societatile de leasing. “La ora actuala, exista o dihotomie intre raportul depuneri lei – depuneri valuta si raportul credite lei – credite valuta", a afirmat Eugen Dijmarescu, Viceguvernator BNR. “A aparut in mod clar nevoia de slabire a relatiei dintre masa monetara si inflatie. In plus, nivelul tranzactiilor pe piata valutara interna a atins un nivel zilnic de un miliard de euro, fata de circa 200 de milioane cu doar un an in urma. In acelasi timp, piata externa a leului a crescut la peste doua miliarde euro, fapt care ridica problema perceptiei leu-euro si leu-dolar, extern fata de intern”. “Multa lume a intrebat BNR de ce nu intervine pe piata valutara in sensul revenirii la deprecierea leului sau a pastrarii unui nivel acceptabil al cursului de schimb”, a continuat domnia sa. “Ei bine, daca am steriliza tot excesul de lichiditati de pe piata, am avea o problema imensa cu inundatia capitalului speculativ pe piata. Cifrele aici sunt foarte clare: creditul neguvernamental in valuta a crescut cu peste 100%, ceea ce reduce posibilitatile de investitie in economia nationala, deoarece el se duce in consum. Astfel, se cere imperios evitarea stimularii suplimentare a cererii agregate pe oricare dintre componentele acesteia. Rezolvarea problemelor cu care se confrunta populatia sau firmele nu tine insa de aceasta masura. Adevarata problema a Romaniei este ca in aceasta tara creditul bancar e scump, cel mai scump din zona si, in plus, pe piata nu exista inca alternativa reala de economisire la banci”.

La randul sau, Napoleon Pop, membru in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, a adaugat: “Noi nu am facut altceva decat sa punem capacele necesare peste creditul de consum in valuta, pagubos pentru tintirea obiectivului principal al BNR, inflatia. Iar daca oamenii de afaceri s-ar uita cu adevarat obiectiv la ce facem noi, ar vedea ca BNR le este prieten, pentru ca tintirea inflatiei inseamna si stabilitatea generala a preturilor”.

Evident, ramane de vazut cine si cate vor fi victimele colaterale in acest aparent razboi BNR – banci, in care, iata, oamenii de afaceri au ajuns sa fie si ei actori. Iar din acest punct de vedere, ar fi mare pacat ca lucrurile sa se opreasca aici si sa nu inceapa efortul dur al schimbarii perceptiei fata de ceea ce se petrece cu adevarat pe piata, chiar din acest moment. Tocmai de aceea, efortul lor trebuie sa fie comun pentru micsorarea daunelor produse intregii pieti.