România, încă reticentă la finanţările alternative

De asemenea, există proiecte locale care inițiază campanii direct pe site-urile consacrate precum kickstarter.com sau indiegogo.com. Chiar şi aşa crowdfunding-ul în România este posibil să rămână un instrument destul de rar accesat și mai ales pentru proiecte creative de valoare mică.

Soluțiile de finanțare alternativă s-au dezvoltat la nivel mondial în perioada de criză, când accesul la finanțare era drastic diminuat. În ultimii ani însă finanțarea este pe o tendință pozitivă, iar în acest an tendința s-a transmis și antreprenorilor, care consideră în proporție de 30% că accesul la surse de finanțare s-a îmbunătățit în ultimul an în România.

Finanţarea alternativă, în alte state

Marea Britanie este de departe cea mai mare ţară europeană pentru finanţările alternative, volumul acestor finanţări atingând 2,34 miliarde de euro, în 2014. Ea este urmată de Franţa, cu finanţări de 154 milioane de euro, Germania, cu finanţări de 140 milioane de euro, Suedia, 107 milioane de euro, Olanda, 78 milioane de euro, şi Spania, 62 milioane de euro.

Citeşte şi: Finanţarea alternativă online, salvarea IMM-urilor şi startup-urilor europene

Împrumuturile pentru afaceri peer-to-peer reprezintă cel mai mare segment al pieţei, cu un volum de 275 milioane de euro în 2014, urmate de finanțările de tip crowdfunding bazat pe recompense, estimate la 120 milioane de euro, împrumuturi pentru consumatori peer-to-peer, cu 93 milioane de euro, şi equity crowdfunding, cu 83 milioane de euro.

Raportul Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, are la bază răspunsurile a paisprezece asociaţii cheie naţionale sau regionale din industrie, precum şi ale reprezentanților unui număr de 255 de platforme financiare online de top din Europa, reprezentând 85% – 90% din piaţa de finanţări alternative bazate pe platforme online din Europa.