Romanii – campioni europeni la plata salariului “in plic”

Romanii sunt europenii care practica intens munca nedeclarata, iar angajatorii romani sunt campionii Europei in ceea ce priveste plata drepturilor salariale "in plic". Cel putin asa rezulta din doua rapoarte realizate la nivelul Uniunii Europene. Plata salariului "in plic" inseamna, de fapt, ca angajatorul plateste salariul sau remuneratia pentru munca suplimentara fara a declara venitul autoritatilor. Dar de ce se practica de fapt munca nedeclarata, cine are de castigat de pe urma ei si cum poate fi eradicata?

Munca nedeclarata poate fi definita drept o munca ilegala, care nu este declarata autoritatilor pentru plata taxelor si nu este asigurata social. Termeni ca "munca la negru", "economie informala" sau "economie subterana" si multe alte denumiri au fost utilizate pentru a descrie aceasta practica.

Plata "in plic"

Raportul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) arata ca munca fara forme legale este un fenomen raspandit in Romania si este incurajat de coruptie si de lipsa legilor. Specialistii care au realizat studiul au aratat ca angajatorii care nu respecta cadrul legal se plang de impozite si taxe mari si reusesc sa scape pentru ca nu exista legislatie pentru a pedepsi evaziunea fiscala.

Potrivit Eurobarometrului realizat in 2007 si a raportului OCDE, ponderea romanilor care primesc salariul "in plic" este de aproape cinci ori mai mare decat media europeana care se ridica la cinci procente. Romania se afla pe prima pozitie in UE la plata salarilor "in plic", cu 23%. Cifrele variaza intre tari, cel mai mic procent (1%) se regaseste printre cetatenii Germaniei, Luxemburgului, Maltei, Frantei si Marii Britanii. Rate mai mari sunt intalnite in Letonia (17%), Bulgaria (14%), Polonia si Lituania, cu 11% fiecare.

In toata regiunea din Centrul si Estul Europei, exceptand Republica Ceha (3%) si Slovenia (5%), rata persoanelor care au primit salariul "in plic" este peste media europeana. In ceea ce priveste sanctiunile pe care autoritatile ar trebui sa le aplice angajatilor care muncesc "la negru", circa 78% dintre belgieni considera ca cei care desfasoara o astfel de activitate ar trebui sa plateasca taxele sau contributiile de asigurari sociale plus o amenda. In mod paradoxal, desi sunt campioni europeni la munca nedeclarata, din Eurobarometru reiese ca peste 40% dintre romani sunt de acord cu aceste sanctiuni.

Plata salariului "in plic" inseamna, de fapt, ca angajatorul plateste salariul sau remuneratia pentru munca suplimentara, fara a declara venitul autoritatilor.

In unele cazuri, angajatii nu au de ales: fie accepta plata salariului in plic, fie nu primesc jobul.

Practicarea muncii nedeclarate

47% dintre europeni au declarat ca lucreaza la negru pentru beneficiile castigate de ambele parti. Un alt motiv invocat este birocratia (8%), in timp ce 13% dintre europeni au amintit ca lucreaza ilegal din cauza taxelor mari si a contributiilor la stat.

Sunt doua situatii in care se poate vorbi despre munca nedeclarata: prima, in care angajatul nu are contract de munca si, a doua, cand angajatorul ii intocmeste angajatului un contract de munca, de forma; in cartea de munca figureaza o suma mult mai mica decat cea platita in mod real.

"In acest fel, angajatorul economiseste o parte sau toate taxele si contributiile pe care le datoreaza statului. De cele mai multe ori, el pacaleste angajatul, spunandu-i ca astfel ii ofera un salariu net mai mare, ce include valoarea sumelor pe care firma le-ar fi platit statului sub forma de taxe si impozite", spune Dana Bichir, Vicepresedinte Human Resources & Quality la Siveco Romania. La fel crede si Mariana Gheoroae, HR Assistant in cadrul Toyota Romania, care considera ca angajatorul incurajeaza munca la negru pentru a economisi taxele aferente platii salariului.

Munca nedeclarata este una dintre formele de evaziune fiscala cel mai des intalnite in Romania. "Din punctul de vedere al angajatorului lucrurile sunt clare: nu trebuie sa suporte taxe la salarii, taxe care i-ar creste cheltuielile cu aproximativ 70%, iar angajatul are posibilitatea de a negocia un salariu mai mare, atata timp cat nu il are declarat pe cartea de munca", e de parere Dana Evghenie, director resurse umane la Intercontinental.

Cele mai afectate sectoare

Potrivit Eurobarometrului, in Europa Centrala si de Est sectorul de constructii (19%) e cel mai "solicitat" de catre cei care desfasoara munca "la negru", urmeaza agricultura (9%), serviciile personale (7%), retailul (6%) si industria HoReCa (2%).

Patru din cinci europeni (81%) care desfasoara o activitate nedeclarata primesc bani pentru bunurile si serviciile furnizate. De asemenea, se practica frecvent si plata in natura. Doar 11% dintre europeni au recunoscut ca activitatea nedeclarata a fost remunerata in natura, de exemplu in schimbul unor favoruri sau sub forma unor bunuri. 6% dintre ei au declarat ca sunt remunerati in ambele forme de plata.

Cea mai mare parte a fortei de munca nedeclarata o reprezinta barbatii, acestia fiind 62% dintre furnizori. Prezenta acestora in randul furnizorilor de munca "la negru" se intalneste in majoritatea tarilor, exceptand Spania, Franta si Italia. In Spania si Franta, exista un raport de 1:1 intre genuri, iar in Italia, femeile sunt intalnite mai des printre furnizorii de munca nedeclarata. Doua treimi din munca ilegala este practicata de persoane mai tinere de 40 de ani, concluzioneaza Eurobarometrul.

Consecinte

"Munca nedeclarata are consecinte de ambele parti, insa cel mai afectat este angajatul, din cauza dezavantajelor cu care se confrunta atunci cand lucreaza <>", considera Dana Evghenie, Director Resurse Umane la Intercontinental. Astfel, salariatul nu beneficiaza de concediu de odihna, indemnizatie de crestere a copilului, indemnizatie de concediu medical si, prin urmare, nu are dreptul nici la spitalizare, medicamente compensate, pensie, plati compensatorii in caz de concedieri, somaj sau credite. Pe de alta parte, angajatorul risca amenzi usturatoare din partea Inspectoratului Teritorial de Munca, care pot ajunge pana la 100.000 lei.

De aceeasi parere este si Mariana Gheoroae, HR Assistant la Toyota, care atentioneaza ca in cazul unor accidente de munca angajatul nu primeste nici un suport material, iar angajatorul poate avea probleme in cazul unor procese civile.

Eradicarea muncii nedeclarate

Aceast fenomen poate fi eradicat prin educarea celor care accepta munca "la negru", printr-o campanie de informare sau prin inasprirea sanctiunilor in cazul nerespectarii normelor legale in vigoare.

Cat despre consecintele practicarii muncii neasigurate pe piata muncii, acestea s-ar materializa prin caderea sistemului de pensii de stat, al asigurarilor de sanatate si, probabil, prin dezechilibrul bugetului national. Potrivit unui raport realizat de CE despre munca nedeclarata, s-au luat o serie de masuri la nivelul UE 27: schimbul de date intre companii, cresterea sanctiunilor pentru evaziune, introducerea de stimulente fiscale directe si indirecte sau introducerea de noi categorii de munca. O alta metoda folosita este legitimarea muncii nedeclarate prin introducerea de stimulente (tichete de masa, taxele directe si indirecte). O alta metoda folosita in cele 27 de state este chiar schimbarea atitudinii. Mai exact, autoritatile trebuie sa promoveze beneficiile muncii declarate. Deocamdata, munca nedeclarata se practica pentru ca atat angajatorii, cat si angajatii au de castigat. Primii, economisesc taxele pe care le datoreaza statului, iar cei din urma primesc un salariu mai mare. Munca "la negru" se practica in special in sectoarele constructii, agricultura, hotelier si HoReCa.