Românii, săracii Europei
40% dintre români riscă sărăcia sau excluderea socială
8,89 milioane de români au fost expuşi riscului de sărăcie şi de excluziune socială în anul 2010. Concret, mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucreaza. La nivel european, media era de 23%. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al doilea în UE după Bulgaria.
Cei mai expuşi riscului de sărăcie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani, cu o pondere de 49%, urmaţi de persoanele vârstnice (peste 65 ani), cu o pondere de 40%, şi de populaţia în vârstă de muncă (18-64 ani), cu o pondere de 39,7%. Aşadar, munca este principala soluţie pentru ieşirea din sărăcie pentru cei apţi. Pentru ceilalţi, asistenţa şi asigurările sociale constituie salvarea.
România: produsul intern brut pe cap de locuitor sub jumatătea mediei europene
România are un produs intern brut pe locuitor sub jumatătea mediei europene, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 46% în anul 2010. În UE, devansăm doar Bulgaria care atinge 44%. Provocarea economică a anului 2012 ţine de grăbirea reducerii acestor decalaje, prin creşterea gradului de ocupare, cu impact direct asupra creşterii nivelului de trai al românilor.
31% din populaţia României suferă de lipsuri materiale severe, reprezentând 6,65 milioane de persoane
1 din 3 români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar 1 din 10 europeni s-au aflat în această situaţie. Populaţia din această categorie s-a încadrat la cel puţin patru din următoarele nouă
deficienţe: nu şi-au putut onora chiria, cheltuielile de întreţinere a casei sau împrumutul ipotecar, nu au putut să-şi încălzească locuinţa cum ar trebui, nu şi-au permis să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute, să mănânce peşte, carne sau alimente proteice la fiecare două zile, să-şi facă o vacanţă de o săptămână în altă parte decât acasă, nu au putut avea o maşină, nu şi-au putut permite să îşi cumpăre maşină de spălat sau un televizor ori telefon.
Tot pe locul al doilea în UE de la coadă şi tot după Bulgaria ne-am situat la salariul minim pe lună. La începutul anului 2012, acesta a fost cu puţin peste 160 euro.