Sarcina si activitatea profesionala

Perioada prenatala aduce schimbari majore in viata femeii. In epoca actuala, femeia moderna incearca sa preintampine problemele, informandu-se asupra tuturor aspectelor care pot sa o afecteze. Uneori insa, se pierd din vedere aspecte importante ale vietii cotidiene, cum ar fi cele legate de locul de munca, aspecte care pot sa ii perturbe echilibrul, important in aceasta perioada atat pentru mama, cat si pentru copil.

Ce trebuie facut pentru ca femeia insarcinata sa isi clarifice problemele si nelamuririle legate de statutul ei la locul de munca?

La constatarea sarcinii, viitoarea mama nu trebuie sa neglijeze vizita la medicul de medicina muncii. De obicei, la intrebarea “La ce specialist merg acum, cand sunt insarcinata?” orice femeie va raspunde “la medicul ginecolog”. Unele, care au o relatie foarte buna cu medicul lor de medicina generala, vor spune chiar “la medicul meu”. Majoritatea vor gandi “La ce bun un medic de medicina muncii?”

Prezenta lui este necesara femeilor care isi pun intrebarea daca activitatea lor profesionala se va modifica in vreun fel o data cu aparitia minunatului eveniment in viata lor. Medicul care poate sa raspunda intrebarilor dumneavoastra este doar acela care va cunoaste particularitatile postului de munca, substantele cu care veniti in contact, efortul fizic pe care trebuie sa il depuneti, pozitia de lucru, solicitarile ergonomice existente3. Nu exista un singur raspuns si intotdeauna acesta trebuie sa fie nuantat in functie de conditiile concrete. In general, se admite ca cele mai multe activitati pot fi continuate fara modificari semnificative de activitate, daca sarcina are o evolutie normala.

Iata cateva exemple de activitati pentru care este necesara o evaluare individuala a riscului de catre medicul de medicina muncii:

• activitatile care presupun expunerea la agenti fizici (vibratii, zgomot, radiatii, ambianta termica extrema),
• agenti biologici (mycobacterii, chlamydii etc.),
• agenti chimici (agenti cancerigeni, mercur, monoxid de carbon etc)1.

Exista si activitati care sunt interzise prin lege femeilor insarcinate1:

• activitatea in atmosfera hiperbarica (presiune mare) sau subterana,
• expunerea la agenti biologici, ca toxoplasma sau virusul rubeolei,
• expunerea la agenti chimici: plumb.

Sunt de asemenea considerate contraindicatii: ridicarea de greutati, ortostatismul prelungit, miscari de aplecare repetate1, precum si lucrul in schimbul de noapte.

Pentru a ilustra complexitatea demersului nostru, vom face o succinta prezentare a efectelor sistemului de munca asupra functiei de reproducere, exemplificand pentru fiecare in parte agentii nocivi care au fost evidentiati ca fiind in stransa corelatie cu riscul:

• Infertilitatea este datorata expunerii la pesticide si dioxine cu activitate asemanatoare progesteronilor si estrogenilor (activitate hormon-like),
• Cresterea riscului de avorturi spontane a fost observata dupa expunerea la solventi ca: percloretilena, clorura de metil, toluenul, xilenul,
• Nasterea unui copil cu greutate la nastere sub 2500g este deseori asociata fumatului,
• Teratogenitatea, respectiv alterarea dezvoltarii morfologice sau functionale a copilului a fost constatata dupa expunerea la agenti antineoplazici (medicamente care se administreaza in tratamentul cancerulului), plumb, radiatii ionizante, solventi organici, etilen oxid, arsenic, nichel, mercur organic; dintre medicamente, thalidomida si fenitoina sunt exemplele clasice.2,4 Susceptibilitatea maxima la efectele teratogene este in primele 6-8 saptamani de sarcina,
• Dezvoltarea post-natala poate fi influentata in perioada de alaptare prin prezenta unor substante in laptele matern. Sindromul alcoolic fetal apare, in primul rand, datorita consumului matern de alcool, dar si datorita expunerii la unii solventi organici,
• Fumatul mamei este legat strans de riscul de moarte subita a sugarului mic.

Aceste efecte trebuie evaluate in contextul specific postului de munca si tinand cont de particularitatile individuale, deoarece elemente extrem de importante in aprecierea riscului pentru sarcina sunt reprezentate de:

• susceptibilitatea individuala,
• momentul expunerii in evolutia sarcinii,
• mecanismul de actiune al agentului nociv,
• calea de patrundere in organism,
• calea/caile particulare de metabolizare a substantelor toxice,
• starea functionala a ficatului sau rinichiului femeii insarcinate,
• doza si durata expunerii la agentul nociv.

De aceea, decizia este dificila si trebuie luata analizand toate fatetele procesului si dupa o foarte atenta documentare.

Ceea ce trebuie retinut ca fiind important este ca rezultatele evaluarii facute de medicul de medicina muncii, coroborate cu controalele medicului ginecolog curant au scopul de a preintampina aparitia problemelor legate de locul de munca in perioada de sarcina.