Satisfactia profesionala, o chestiune de personalitate

O simpla ilustrare a acestui fapt este cercetarea care stabileste relatia intre introversie-extraversie ca trasatura de personalitate si caracteristicile mediului de munca (birou deschis, “open-spaces” sau birou inchis, izolat). Extravertii, care au nevoie de stimulare exterioara, de zgomot, agitatie, varietate, lucreaza mult mai bine in spatii deschise, cu multa lume si in organizatii care presupun astfel de spatii (cum ar fi redactiile de presa, televiziunea). In timp ce performanta lor este simtitor scazuta in birouri inchise, izolate, nu acelasi lucru se intampla in cazul introvertilor, care inregistreaza performante mult mai bune in astfel de spatii delimitate si in organizatii linistite (cum ar fi universitatile, de exemplu). Implicit, satisfactia lor profesionala va fi strans legata de aceste aspecte ale mediului de lucru. Asadar, nu aplicati un tratament nediferentiat angajatilor dumneavoastra. De cele mai multe ori, acestia isi exprima destul de clar optiunile legate de mediul de munca.

Si pentru ca satisfactia profesionala se coreleaza strans cu sfera intereselor si cu optiunile vocationale, iata cateva considerente legate de aceste aspecte. Cercetari in domeniu au aratat faptul ca introvertii sunt, ca stil de munca, mai orientati spre sarcini, spre profesiuni tehnice. Un introvert este mai permeabil la ideile abstracte, prefera munca bine structurata sau pe cea de detaliu, in timp ce extravertii se simt mai atrasi de sarcini nestructurate, cu grad mare de ambiguitate si de profesiuni mai practice. Unul dintre motivele pentru care un introvert are deciziile si optiunile mai clare decat un extravert pare a fi acela ca el este mai capabil sa-si defineasca interesele ocupationale si vocationale, valorile si aspiratiile. Studiile efectuate in scoli si licee au evidentiat faptul ca elevii introverti se raporteaza mult mai frecvent la valorile traditionale, aspiratiile lor profesionale se indreapta spre profesiuni traditionale, spre cele cu un statut social ridicat, in timp ce majoritatea elevilor extraverti adera la valori mai liberale, mai putin conformiste, dar aspiratiile lor profesionale sunt in mai mare proportie tributare unui model trecator de succes si consideratiilor de ordin material.

In concluzie, psihologia personalitatii si cea vocationala pot aduce informatii esentiale pentru procesele de recrutare si selectie sau pentru dezvoltarea carierei angajatilor. A cunoaste despre un candidat sau despre un angajat in care dintre cele doua tipuri de personalitate se incadreaza – introvert sau extravert – inseamna a sti ce profesiuni i se potrivesc, care este tipul de sarcini preferat, in ce mediu de munca obtine cele mai bune performante, care este stilul sau de invatare. Este probabil ca un individ sa caute un loc de munca care sa-i permita sa faca lucrurile la care se pricepe cel mai bine, dar si care ii plac cel mai mult, pentru ca astfel va obtine satisfactie profesionala.