Sistemul bancar si particularitatile sale
Cei mai multi dintre noi avem probabil o imagine deja formata despre banci si despre oamenii din interiorul lor. Pentru a explica insa mai usor ce presupune o cariera intr-o banca, va propunem mai intai sa citim printre randuri ce anume determina aspectul bancilor si al bancherilor. Pe aceasta baza, incercam sa explicam ce-i determina pe bancheri sa-si organizeze institutia in modul in care ei lucreaza in prezent. Credem ca, daca intelegem cum arata o banca "pe dinauntru", putem sa explicam mai bine, in completarea unei fise de post, rolul, asteptarile si provocarile unei profesii de bancher.
Bancile sunt "societati comerciale". Marfurile cu care fac comert sunt banii si increderea. Bancherii castiga (cumpara) increderea deponentilor ca vor restitui depozitele si apoi trebuie sa fie convinsi, la randul lor, ca vor primi inapoi banii dati (vanduti) cu imprumut sub forma de credit. In confidentialitate.
In practica, administrarea si miscarea permanenta a unor sume uriase de bani, fragmentata in tranzactii mari sau mici, in valute diferite si pe continente diferite, se face de catre un personal foarte numeros si raspandit geografic intr-o retea vasta de sucursale. Acest lucru se realizeaza in fiecare zi cu acuratete chirurgicala si contra cronometru. Desigur, nu este o treaba simpla sau lipsita de griji. Acest tip de activitate implica riscuri mari. In acest context, "rigoare" este unul dintre cuvintele cheie in banking. Acest tip cu totul aparte de marfuri si de comert genereaza, evident, consecinte in aspectul bancilor si al bancherilor: pe de o parte, ei trebuie sa explice ca pot inspira incredere, seriozitate, ca stiu sa administreze banii si ca vor restitui depunerile, iar pe de alta parte, trebuie sa inspire respect si autoritate si sa se asigure ca banii primiti sub forma de credit vor fi rambursati.
Imaginea, reputatia si prestigiul sunt importante pentru sistemul bancar. Pentru motivele aratate mai sus, banca presupune o disciplina stricta si chiar un aspect foarte rigid cateodata.
Bancherii se imbraca de obicei intr-un anumit mod, mai sobru, in multe banci existand un "dressing code" explicit, definit in manuale si regulamente interne. Indicatiile privind tinuta pot sa se refere de la obligativitatea costumului si a cravatei la barbati, pana la a restrictiona culorile acceptate (preferabile sunt negru, bleumarin, gri, maro, sau, in cazuri mai permisive, culori pale). Bineinteles, in majoritatea bancilor nu se accepta blugii – atat in cazul barbatilor, cat si al femeilor, sau extravagante vestimentare de orice fel (fusta foarte scurta, sau coafuri excentrice, bijuterii vizibile etc).
Comunicarea, atat cea verbala, cat si cea scrisa este de regula formala.
Bancile sunt adesea organizatii in care responsabilitatile sunt scrise si foarte bine definite. Fisele de post sunt in multe cazuri detaliate, iar autoritatile si competentele sunt explicit definite si respectate cu sfintenie. Actele normative interne scrise (circulare, norme, ordine, instructiuni etc.) au o mare raspandire, in timp ce importanta, efectul si impactul acestor acte normative este, de asemenea, precizat in scris.
Uneori, in completarea unei structuri piramidale foarte rigide, daca anumite instructiuni sunt date numai verbal, nu sunt luate in considerare pana cand nu apare si decizia semnata. Acest lucru este de inteles, daca ne gandim ca instructiunile genereaza adeseori consecinte asupra unor sume importante de bani.
De aceea, in banci exista ierarhii foarte clare, liniile de comanda si subordonare fiind foarte importante, asemanatoare poate cu cele din armata.
In majoritatea cazurilor, posturile din banci implica destul de mult stres, din cauza responsabilitatilor legate de comertul cu bani. Fiecare persoana raspunde prin semnatura de sume sau valori (inclusiv reputatie), pe care le plateste, in caz ca greseste. In acest mediu, bancherii incearca si ei sa invete sa ofere clientilor cat mai des si un zambet. Structura interna actuala a bancilor este explicabila nu numai prin tipul de activitate, dar si prin transformarile pe care le-a suferit sistemul in ultimul timp. In ultimii ani, cele mai multe banci au incercat sa acopere cat mai mult segmentul "corporate" – adica sa prefere institutiile (firme de stat sau private), cu predilectie companii cu cifre mari de afaceri.
In prezent, se observa o schimbare, o noua tendinta: aproape toate bancile se indreapta si catre persoane fizice, si catre companii mai mici. Aceasta este ceea ce bancherii numesc "piata de retail".
Astfel, s-a putut observa treptat o diferentiere clara intre banci, in functie de segmentele de piata spre care acestea tintesc (corporate sau retail si, in cadrul acestor segmente, pe anumite subsegmente).
O reprezentare grafica uzuala si sugestiva a segmentarii pietei, in functie de puterea financiara a clientilor-tinta, se poate face printr-un sistem piramidal. Aceasta abordare se refera la distributia clientilor, atat pe segmentele de companii , cat si pe segmentele de persoane fizice. Acest mod de segmentare a pietei si decizia de a servi anumite segmente de piata are impact asupra sistemului de functionare, a tipului de banca, precum si a tipului de retea necesar etc.
De aici, bancile se diferentiaza intre ele in mai multe feluri.
Marimea retelei sucursalelor este prin urmare una dintre consecinte: reteaua de sucursale este cu atat mai extinsa, cu cat marimea financiara a fiecarui client din segmentu-tinta scade. Institutiile financiar-bancare care in mod traditional se adreseaza persoanelor fizice din Romania sau din strainatate au spre exemplu intotdeauna o retea de sute sau mii de sucursale, filiale si agentii.
Aspectul sucursalelor bancilor care doresc sa serveasca persoane fizice a inceput sa se transforme: el insusi devine mult mai accesibil privirilor si mai deschis catre public. Cu toata aceasta schimbare de aspect, datorita faptului ca bancile fac comert cu bani, rigoarea va ramane o componenta a definitiei oricarei banci din lume.
Intrarea pe piata a bancilor straine dupa 1990, dar si dezvoltarea celorlalte industrii din Romania, adica a cerintelor clientilor bancilor, a accelerat dinamica pietei bancare. Evolutia pietei a dus insa la marje de profit din ce in ce mai mici, in segmente traditionale, altadata foarte generoase. Astfel, chiar daca bancile din Romania au incercat dintotdeauna si continua sa ofere produse si servicii mai multor segmente de piata in acelasi timp, treptat, au ajuns sa se adreseze cu predilectie doar anumitor segmente. Cu alte cuvinte, s-a conturat gradual crearea unor competente sau avantaje relative ale fiecarei banci doar pentru un anumit tip de clienti. Acest lucru a schimbat si altceva: structura bancii si rolurile bancherilor din interiorul acestei noi structuri. Cateodata, aceste transformari sunt cu adevarat notabile si, uneori, usor de observat.
De aceea, va propunem sa privim pentru exemplificare o structura generica a unei sucursale de banca. In realitate, aceasta organigrama poate fi mai condensata sau mai extinsa. Chiar daca, asa cum am aratat, in practica pot exista uneori diferente substantiale fata de aceasta structura, este un model la care credem noi ca ne putem referi, in limitele acestui articol, fara sa gresim. Acest mod de organizare este si cel pe care ne propunem sa il detaliem si sa privim un pic mai indeaproape responsabilitatile fiecarui post in parte.
Va invitam, pe parcursul numerelor urmatoare, sa aflam si mai mult despre particularitatile unei cariere intr-o banca. Vom incerca sa acoperim descrierea principalelor posturi, asa cum arata ele in realitate.