Un plan de acțiune pentru autonomia economică a femeilor: Apelul de la București

Conferința Femeilor Francofone, cu tema "Creație, inovație, antreprenoriat, creștere, dezvoltare: femeile se afirmă!", care s-a desfășurat miercuri, 1 noiembrie și joi, 2 noiembrie la Palatul Parlamentului, organizat fiind de Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu Organizația Internațională a Francofoniei, a beneficiat de înaltul patronaj al președintelui României.

„Împreună ne unim vocile”

În cadrul conferinței a fost adoptat Apelul de la București, prin care se propune statelor membre ale Francofoniei să elaboreze un plan de acțiune pentru autonomia economică a femeilor.
"Aici, la București, propunem statelor și guvernelor membre ale Francofoniei să elaboreze un plan de acțiune francofonă pentru autonomia economică a femeilor. Salutăm implementarea Rețelei francofone a femeilor antreprenor pentru ca acestea să împărtășească experiențele trăite și cele mai bune practici din cadrul antreprenoriatului feminin în spațiul francofon. (…) Susținem inițiativele luate de către state și guvernele membre ale Francofoniei și de reprezentanții organizațiilor societății civile angajate pentru egalitatea femeilor și a bărbaților și pentru autonomia economică a femeilor", se arată în Apelul de la București.

În document se mai arată că femeile francofone își iau angajamentul să înlăture barierele în participarea lor la viața economică, politică, socială și culturală în țările francofone. "Împreună ne unim vocile pentru ca femeile să constituie un motor de dezvoltare economică, socială, culturală și o pârghie pentru creșterea economică în ciuda inegalităților care reprezintă o frână în dezvoltarea potențialului lor. Împreună lansăm Apelul de la București pentru a elibera potențialul economic al femeilor. Împreună ne afirmăm angajamentul ferm în rolul nostru, respectiv pentru a înlătura obstacolele care bun bariere participării efective, cât și accesul în mod egal la viața economică, politică, socială și culturală a femeilor în țările francofone", relevă Apelul de la București.

Conferința a reunit oficiali din 48 de state francofone pentru a discuta teme legate de drepturile femeilor și accesul la piața muncii, contribuția acestora la inovație și antreprenoriat și, respectiv, leadership-ul femeilor în structurile de guvernanță economică. Printre participanți s-au numărat secretarul general al Francofoniei, Michaelle Jean, președinta Mauritius, Ameenah Gurib-Fakim, miniștri și alți demnitari, lideri de organizații active în domeniul de afaceri și în promovarea egalității de gen, femei de afaceri din peste 30 de state. Reuniunea s-a bucurat și de participarea unui laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ouided Bouchamaoui, președinta Uniunii Tunisiene a Industriei, Comerțului și Artizanatului.

Este de la sine înțeles că rezultatele conferinței de la București vor contribui la adoptarea unei Strategii a Francofoniei pentru egalitatea dintre femei și bărbați, document care va fi discutat la viitorul Sommet al Francofoniei, în 2018, după cum au subliniat, de altfel, și reprezentanții Ministerului De Externe al României.

O axă majoră

Francofonia reprezintă ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc în mod obişnuit limba francezã. Termenul de „francofonie“ a apărut în 1880, când geograful Onésime Reclus l-a folosit pentru a defini grupurile de persoane şi de şi de ţări care utilizau limba franceză în diverse împrejurări. Iniţiatorii constituirii comunitãţii francofone sunt: Léopold Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourghiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi Norodom Sihanouk (Cambogia).

În prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei mobilizează acţiunea a 84 de state şi guverne francofone din cinci continente, în favoarea principiilor sale directoare vizând pacea, democraţia şi dezvoltarea durabilă. Egalitatea dintre femei şi bărbaţi, drepturile şi emanciparea femeilor constituie o axă majoră a agendei francofone, îndeosebi de la prima Conferinţă a femeilor francofone (Luxemburg, 2000).
Încă de la aderarea ca membru deplin al Francofoniei instituţionale, în 1993, România s-a angajat cu fermitate în promovarea valorilor francofone, reuşind să devină liderul regional al Organizaţiei.