Vin romanesc dupa reteta UE

Mariann Fischer Boel, comisarul european responsabil pentru agricultura sustine ca bugetul alocat anual industriei vinului, de aproximativ 1,3 miliarde de euro, este cheltuit in mod deficitar. Anual, Uniunea Europeana cheltuieste peste 500 de milioane de euro doar pentru a scapa de supraproductia de vin. Alte cheltuieli considerate inutile sunt subventiile acordate producatorilor care isi transforma vinul in alcool industrial si ajutorul acordat fermierilor care sunt de acord sa-si distruga culturile de vita-de-vie. Reglementarile propuse de Comisia Europeana prin reforma vinului au starnit reactii diferite printre producatorii de vin. Decizia de a nu mai folosi zahar in productia de vin este salutata de catre producatorii din sudul Europei si contestata de vecinii lor din nordul Europei, respectiv Luxembourg, Germania, Austria sau Slovacia. In schimb, Comisia Europeana propune dispunerea unei sume de 120 de milioane de euro anual, pentru realizarea unei campanii menite sa ajute la o crestere a cotei de piata in plan extern. Banii vor fi asigurati din bugetul Uniunii Europene si al statelor membre, iar fondurile alocate pentru viticultura vor fi distribuite in functie de valoarea istorica si de productie.

Europa ramane cel mai mare producator si exportator mondial de vin, insa in ultima perioada, importul de vin a crescut si risca sa depaseasca exportul. In prezent, productia de vin ocupa 2% din zonele agricole ale Uniunii (1,5 milioane de ferme), iar cei mai mari producatori sunt: Franta, Italia si Spania.

Vinul romanesc

Majoritatea producatorilor romani privesc aceast proiect de reforma ca pe o actiune pozitiva, menita sa sprijine cresterea competitivitatii vinurilor romanesti, multi dintre acestia sperand ca astfel vor obtine avantaje si chiar fonduri. "Semnalam ca nu este vorba de "decizii", ci de o propunere a Comisiei Europene privind reforma. In cadrul acestei propuneri dorim sa obtinem mai multe avantaje, cum ar fi mai multi bani pentru sectorul vitivinicol din Romania decat cei propusi in textul documentului. Banii vor fi alocati in special pentru imbunatatirea structurii plantatiilor de vita-de-vie, ceea ce constituie un punct de interes maxim pentru Romania. O alta masura a reformei vizeaza reducerea productiei de struguri pentru vin prin defrisarea unei suprafete de 200.000 ha la nivelul intregii UE. Nu credem ca se va simti o influenta semnificativa la nivelul potentialului european", declara Laura Musat, PR Manager Murfatlar Romania.

Ajutor financiar

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a efectuat primele plati din fonduri europene in luna iunie 2007. Acestea au fost acordate viticultorilor care au realizat programe de reconversie/restructurare a plantatiilor viticole in campania 2006/2007. Viticultorii romani, beneficiari ai fondurilor comunitare, au derulat programe de reconversia soiurilor, reamplasarea parcelelor cu plantatii viticole, modernizarea plantatiilor.

Preferintele consumatorului European

Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul National al Viei si Vinului (ONVV), tarile viticole din UE detin 60% din productia mondiala de vin, dar se pare ca gustul consumatorului european tinde spre vinuri tinere, proaspete, echilibrate, fructoase, care corespund celor produse in Lumea Noua. Consumul de vin din Europa scade cu aproximativ 1,5 milioane de hectolitri/an, suprafata mondiala cultivata cu vita-de-vie s-a redus de la 10,5 la 8,5 milioane hectare. Ca urmare a acestor fenomene, a aparut necesitatea unei reforme profunde in piata vinului. Ca membra UE, Romania ocupa locul 5 ca suprafata in randul producatorilor de struguri si vin si este obligata sa se alinieze la normele UE stabilite in Parlamentul European.

Dezavantaje: tehnologie invechita

In momentul de fata sunt in vigoare doua ordine de aplicare a regulamentelor europene, O.M. nr. 211, privind reconversia si restructurarea plantatiilor viticole si O.M. nr. 532, cu privire la criteriile de acordare a drepturilor de plantare. Sunt in curs de avizare de catre ministrul agriculturii alte doua ordine: cel privind retragerea sub control a produselor vitivinicole si cel pentru infiintarea bancii de date analitice cu scopul crearii cazierului vinicol national. Ordinul privind retragerea sub control a produselor vinicole este o derogare a UE pentru Romania, deoarece instalatiile de distilare sunt putine, cu o tehnologie invechita si nu pot realiza 92 grade alcoolice pentru distilate, conform cu cerintele Uniunii Europene. In lucru se afla OM pentru acordarea de subventii la folosirea mustului concentrat si a mustului concentrat rectificat, cu scopul cresterii tariei alcoolice a vinului, avand in vedere ca zaharoza nu se poate folosi in acest scop. Reglementarile referitoare la zahar nu interzic folosirea zaharului in vin, ci mentioneaza ca zaharul folosit sa fie doar cel continut de struguri. "In acest caz, industria vinului in Romania nu va suferi multe schimbari, doar ca zaharul provenit din struguri este mult mai scump decat zaharul provenit din sfecla sau trestie de zahar", declara Guy Tyrel de Poix, Presedinte al Societatii SERVE SA.

Pentru campania 2007/2008 exista proiecte in valoare de 40 de milioane de euro, cu toate ca suma prevazuta de UE se situeaza in jurul sumei de 23 milioane de euro.

Initiative si idei

Eliminarea masurilor ineficiente de sustinere a pietei;

Prelungirea pana la sfarsitul anului 2013 a sistemului de restrictionare a drepturilor de plantare; Introducerea unor cerinte de mediu; Extinderea sistemului de plati unice pentru a acoperi fostele domenii viticole; Simplificarea etichetarii.

Sursa: www.ec.europa.eu