Ce limba se vorbeste in corporatii?

Cuvintele de mai sus fac parte din vocabularul dumneavoastra de zi cu zi? Sunteti, probabil, un “corporatist”. Adica un angajat al unei companii mari, foarte posibil o multinationala, in care prezenta numerosilor expati va obliga sa folositi o combinatie de engleza si romana pentru care sunteti invidiat de catre salariatii din firmele mai mici.

Atentie, insa, lingvistii sunt cu ochii si cu urechile pe dumnevoastra!

Anunturile de angajare si CV-urile sunt pline de cuvinte “paspartu”, spune Rodica Zafiu, profesoara si sefa a Catedrei de Limba Romana din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti. Aceste cuvinte, spune ea, “deschid orice usa, in orice situatie. Nici nu mai sunt neaparat ale limbajului corporatist, dar au de a face cu o anumita ideologie a competitiei, a eficientei”. Rodica Zafiu da ca exemplu termenii de “provocare” si “expertiza”: “Cuvintele de autocaracterizare, cele care apar in CV-urile, in autoprezentarile pentru un post si care sunt in general pozitive, se dovedesc pana la urma, goale de sens, pentru ca descoperi la un moment dat ca toata lumea e «bun comunicator», «dedicat», «cu spirit de echipa» si cu «o gandire pozitiva»”.

Cuvintele nu sunt suficiente

Unii termeni au functie de emblema, sunt cuvinte de statut, “care trebuie rostite pentru ca, brusc, cineva are impresia ca se deschide o usa pentru orice, devin un semnal de recunoastere. A folosit cuvantul “proactiv” – e din tabara noastra, e modern, are o gandire occidentala”.

Neajunsul intr-o asemenea situatie, spune specialista, este ca oricine poate sa rosteasca asemenea cuvinte:“Cuvintele nu sunt suficiente. Desigur, intr-un prim moment, sunt un semnal de recunoastere, dar iti dai seama foarte usor ca uneori sunt folosite ca un fel de ornamente. Asta e, de fapt, ceea ce ma derangeaza, nu folosirea lor in contextele potrivite”.

De ce, insa, folosim cuvinte ca “task”, “target” sau “content”, daca limba romana are “sarcina”, “tinta” si “continut”? Iata cateva explicatii, in opinia Rodicai Zafiu:

• moda

• caracterul emblematiccomoditatea. Unii angajati din multinationale spun ca, vorbind mult in engleza, gasesc ca e mai usor sa foloseasca cuvinte de acest fel.

• o diferenta intre cuvintele mai vechi in limba, care se incarca cu o multime de conotatii, cu sensuri suplimentare. Cuvintele noi le simtim de obicei fara conotatii. De multe ori, acesta este mecanismul. Probabil ca i se pare cuiva ca “sarcina” trimite cu gandul si la sarcina femeii gravide si la sarcinile din timpul comunismului, si cauta un fel de cuvant “proaspat”.

“Uneori aceasta inlocuire e inutila. «Continut» nu are nimic negativ pentru a-i cauta un inlocuitor. Sau, acesta e motivul principal, cuvantul nou intra in romana numai cu o parte dintre sensurile lui din limba straina si numai ca termen de specialitate. «Tinta» ramane cu toate sensurile lui din limba romana, dar «target» devine tinta din publicitate, din management" – Rodica Zafiu, sefa catedrei de limba romana a Facultatii de Litere.

Un exemplu este cuvantul “locatie”, care exista de multa vreme in limba romana, provenind din franceza si avand sensul de “chirie”. “Locatia” pe care o auzim frecvent astazi vine din engleza si are sensuri mai generale: plasare, pozitie fixa intr-un spatiu. “In momentul in care locatie incepe sa devina cuvant la moda si sa-si largeasca sensul foarte tare si devine sinonim cu loc, isi pierde ratiunea de a exista. Pe loc il aveam deja. De ce mai avem nevoie de un cuvant care sa insemne exact loc?”, se intreaba sefa catedrei de limba romana.

De ce nu scriem “sait” si "compiuter"

Spre deosebire de neologismele imprumutate de limba romana in trecut, cele de azi se adapteaza mai greu la scriere fonetica. “Adaptarea grafica, psihologic, vorbitorii o leaga de incultura, evoca scrierea dupa ureche, a cuiva care nu stie limbi straine. Se pune aceasta eticheta culturala negativa care astazi este foarte puternica, dovada ca, in mod surprinzator pentru lingvisti, cuvinte de mult intrate in limba si de care noi juram ca sunt deja adaptate, se rescriu. Lider, de pilda, se scria foarte bine cu «i». Astazi, foarte multa lume il scrie iarasi ca in originalul englezesc cu «ea»”, afirma Rodica Zafiu. Nici site sau computer n-au devenit inca «sait» sau «compiuter».

Problema e-mail-urilor

“Marturisesc ca ma enerveaza foarte mult acel «Buna» omniprezent, inclusiv in scrisori mai formale, ori ale studentului catre profesor, ori in mesaje publicitare, dar nu neaparat catre tineri si informale. Este un calc dupa o anumita adresare informala din engleza, dar cine o foloseste nu-si da seama ca la noi «buna» este foarte colocvial, chiar nu se poate folosi in alta situatie”, crede Rodica Zafiu.

Formula “va rugam sa gasiti atasat” suna foarte prost in romana, afirma specialista. Este o traducere a unei formule din limba engleza care nu-si gaseste locul in romana. Potrivit lingvistei, se poate inlocui fara probleme “atachment” cu “anexa”, iar formula poate deveni “va trimitem in anexa cutare document”.