Românii sunt datornici, deoarece nu primesc de mici educație financiară
Cercetările au mai arătat că, cel mai adesea, românii (55% dintre respondenții studiului implementat de TNS CSOP) caută înțelegere sufletească la familia apropiată. 17% dintre ei consideră că prietenii îi pot sprijini emoțional în cazul în care ar avea probleme financiare, iar 13% sunt de părere că instituțiile financiare i-ar putea ajuta să depășească presiunea emoțională indusă de problemele financiare. „Studiile sociologice ne arată că, deși suntem membrii aceleiași familii europene, suntem totuși diferiți: polonezii (69%) și germanii (64%) par cei mai înclinați să se gândească la urmări și capabili să se abțină de la a cumpăra ce își doresc, când sunt puși în fața unor oferte de preț speciale. Iată însă că 40% dintre români ar împrumuta bani de la un prieten și nu ar lăsa oferta specială să treacă pe lângă ei. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care 64% dintre români sunt îngrijorați că au cheltuieli mai mari decât veniturile”, spune Tomasz Ignaczak, Director General al KRUK România.
Grupul KRUK desfășoară operațiuni în Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, România, de curând şi în Italia şi Spania. În țara noastră compania dezvoltă două linii de afaceri: servicii de colectare de creanțe pe bază de mandat pentru partenerii de afaceri și colectarea creanțelor aferente portofoliilor cesionate. „Modelul de colectare pe cale amiabilă implementat la nivel de grup și-a dovedit eficacitatea în timp și astăzi ne bucurăm să putem spune că suntem partenerul preferat al multor companii din industria financiar- bancară, telecomunicații, de utilități etc. În același timp, putem spune că datorită acestui model de colectare prin încheierea de angajamente de plată în rate convenabile, zeci de mii de persoane din Polonia și România au reușit să iasă din spirala datoriilor”, spune Tomasz Ignaczak.
ZIUA FĂRĂ DATORII
Pentru a înțelege mai bine cum reacționează românii când este vorba despre venituri și cheltuieli, dar și pentru a implementa proiectele de comunicare educațională, compania a realizat mai multe sondaje în rândul populației. Unele dintre întrebările la care au căutat răspunsuri au fost: cum reacționează persoanele în situații financiare dificile?, (sondaj iVOX online, mai 2015), de ce unii reușesc să-și plătească datoriile, iar alții nu? (cercetare sociologică, IPSOS, octombrie 2015), care este impactul problemelor financiare asupra familiei și universului emoțional? (cercetare sociologică, TNS CSOP, septembrie 2014).
Răspunsurile participanţilor la studiul IPSOS, de exemplu, au arătat că deprinderile din copilărie ne transformă obiceiurile viitoare. Cercetarea desfășurată în luna octombrie 2015, pe un eșantion de 800 de respondenți, reprezentativ la nivel național, a fost implementat simultan în cinci țări în care Grupul KRUK își desfășoară activitatea: Polonia, Cehia, Slovacia, Germania și România. Studiul a fost elaborat în contextul Zilei fără datorii, inițiativă a Grupului KRUK, aniversată pe 17 noiembrie. „Această zi este un moment simbolic, o zi în care fiecare dintre noi ne gândim dacă datorăm bani cuiva, dacă avem o datorie morală sau dacă am făcut o promisiune pe care încă nu am onorat-o și, de ce nu, dacă cineva ne este dator. ”
Astfel, în România, cel mai adesea tinerii își fac propria educație financiară din experiențele proprii, din sfaturile primite de la părinți sau bunici, din cursurile cu profil economic pe care le urmează. Totuși, o educație financiară bine fundamentată încă de la vârste fragede este binevenită. Chiar și copiii trebuie să înțeleagă valoarea banilor, importanța monedelor de valori mici, importanța economisirii și a unei pușculițe în care să strângă bani pentru un lucru pe care și-l doresc.
PROGRAME PENTRU LICEENI
În contextul activității sale de management al creanțelor, compania KRUK România desfășoară încă din anul 2011 campanii de comunicare și informare a clienților săi, persoane cu datorii, și a publicului larg, privind datoriile și importanța soluționării situațiilor financiare dificile în care oricine se poate afla la un moment dat în viață. Aceste campanii sunt structurate sub forma unor întâlniri cu reprezentanții mass media, cu clienții, cu studenții, în principalele orașe ale țării.
KRUK a implementat în anul 2012, împreună cu Școala de Valori și AIESEC, un modul de educație financiară în cadrul programului GROW: Cum să-mi administrez banii de buzunar?, adresat elevilor de liceu. La program au participat peste 1.000 de elevi din 123 de licee, din 19 orașe din România. Acest modul i-a învățat pe elevi să structureze un buget lunar în care să includă toate cheltuielile și veniturile familiei. Elevii participanți la program și la modulul de educație financiară au spus că acum înțeleg mai bine ce anume le cer părinților pentru ieșirile cu prietenii în oraș, pentru îmbrăcăminte, ce înseamnă veniturile și cheltuielile lunare și, poate cel mai important lucru, cum să economisească bani și să-și înțeleagă părinții.
„Importanța unei bune gestionări a bugetului familial este esențială pentru menținerea echilibrului între venituri și cheltuieli. Întocmirea unei liste a cheltuielilor recurente lunare, comparată cu veniturile totale ale familiei, poate fi un instrument util și simplu de folosit, pe care îl pot folosi toți membrii familiei”, mai spune Tomasz Ignaczak, Director General KRUK România.
MOTIVELE PENTRU CARE ROMÂNII SUNT DATORNICI
Conform rezultatelor sondajului online iVOX din primăvara anului 2015, pe tema „Cum reacţionaţi în situaţii financiare dificile?”, şase din zece români sunt de părere că încrederea în forţele proprii este foarte importantă pentru rezolvarea dificultăţilor financiare. Sondajul a arătat că peste 60% dintre respondenţi s-au confruntat cu probleme financiare în viaţa de adult şi numai 33% dintre ei sunt mulţumiţi de situaţia financiară curentă. O bună planificare este cel mai adesea soluţia simplă, la îndemâna fiecăruia dintre noi pentru gestionarea finanţelor familiei şi pentru a ţine datoriile sub control.
Deşi se simt afectaţi în mare măsură (87%) de existenţa datoriilor, cei mai mulţi dintre respondenţi pun problemele pe seama situaţiei economice generale (45%) sau a ghinionului (şomaj, boală, eveniment neprevăzut) – 19%. Numai 36% dintre români îşi asumă problemele şi sunt de părere că propriile decizii şi comportamentul lor sunt cauza problemelor ivite.
Nesiguranţa zilei de mâine îi poate face pe 60% dintre respondenţi să-şi piardă încrederea în forţele proprii, iar 50% consideră că astfel de situaţii sunt greu de controlat. Lipsa de încredere din partea familiei (16%) şi a apropiaţilor (10%) îi face de asemenea să-şi piardă încrederea în forţele proprii. Astfel implicarea familiei în rezolvarea problemelor financiare contează mult şi foarte mult pentru 90% dintre respondenţi. Cercetarea a scos în evidenţă faptul că cercul de încredere este unul restrâns, respondenţii având încredere în propriile forţe şi în membrii familiei apropiate.
Acest material a fost publicat în numărul 231 al Revistei CARIERE, aferent lunii octombrie.