Spune-mi cât economisești, ca să-ți spun cum vei trăi la pensie

Prima întrebare nu ar trebui să fie „În ce să-mi investesc economiile?”, ci „De ce să economisesc?”. Răspunsul este esenţial pentru deciziile pe care le vei lua mai departe. Astfel, dacă motivul economiilor este asigurarea unor venituri suplimentare la pensie, atunci ştii că orizontul investiţional este lung.
Primul gând ar fi să plasezi, încă din tinerețe, sume mici într-un fond privat de pensii. Dar câți dintre noi fac asta? „Diferenţa între a începe să economisești la 25 de ani, în loc de 35, este ca de la simplu la dublu, din punctul de vedere al contribuţiei necesare pentru a obţine aceeaşi sumă la pensionare. Deci, este fundamental să îmi iau măsuri care să mă asigure că beneficiez de deductibilitatea fiscală aferentă contribuţiilor”, spune Radu Crăciun, Director General BCR Pensii. Din păcate, constată Crăciun, mai toţi europenii îşi subestimează nevoile de finanţare de la pensie, iar românii nu fac excepţie. „Planificarea financiară personală ar trebui să fie pe termen lung, pentru a minimiza scăderea nivelului de trăi la pensionare”, mai zice el.

Bătrânețea, la fel ca veniturile pentru un trai mai bun la vârsta pensionării, nu apare peste noapte. „Fiecare om ar trebui să își creioneze un plan financiar personal din timp, ideal încă din momentul în care se angajează pentru prima oară, pornind de la propria situație financiară, raportată la nevoile și așteptările lor despre cum vor să trăiască la bătrânețe”, spune Raluca Țintoiu, director general NN Pensii și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
　
CEI MAI MULȚI ROMÂNI CRED CĂ STATUL TREBUIE SĂ LE ASIGURE TRAIUL LA BĂTRÂNEȚE

În România însă, strategiile personale de pensionare sunt încă la început de drum, la fel ca și sistemul privat de pensii. Nu toată lumea are educație financiară, deci oamenii nu sunt obișnuiți să economisească pentru propriul viitor.

CEO-ul BCR Pensii, Radu Crăciun, spune că, personal, încearcă să pună deoparte cam 10% din veniturile sale lunare. În acest moment, el are contribuţii în două fonduri de pensii, plus alte plasamente. „Am avut ambiţia şi curiozitatea să fac un cash flow personal, pentru mine şi soţia mea, până la vârsta de 90 de ani. Am trecut toate estimările de venituri şi cheltuieli viitoare generate inclusiv de evenimentele mai fericite sau mai puţin fericite care vor urma inevitabil în familie. Doar așa poți să realizezi cât de puţin economiseşti pentru perioada de pensionare”.

Mulți dintre viitorii pensionari continuă să creadă că statul este responsabil să le asigure traiul la bătrânețe. Majoritatea pun deoparte doar prin Pilonul 2, care se acumulează automat lună de lună, dar fără implicarea lor activă. Pentru Pilonul 2, fiecare angajat român, care avea la lansarea sistemului (în 2007) cel mult 45 de ani, economisește lunar, 5,1% din salariul brut, sumă care se redirecționează automat către fondurile de pensii obligatorii.
Pe parcursul plății contribuțiilor, un participant se poate transfera de la un fond la altul. Aproape 6,8 milioane de români sunt în prezent participanți la Pilonul 2, prin cele șapte fonduri de pensii obligatorii, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
　
DE CE NU-ȘI FAC ROMÂNII ASIGURĂRI PRIVATE DE PENSII

„În 2032, spre exemplu, când va ieși la pensie cel mai numeros val de participanți la sistemul actual de pensii, se estimează că pensia de stat va însemna aproximativ 25% din ultimul salariu al unei persoane, în timp ce pensia privată obligatorie va crește acest procent până la 40%. Dar cheltuielile lunare nu se vor reduce și ele, peste noapte, la 40% din total. Așadar, pentru a micşora diferența dintre ultimul salariu și pensie, este necesară economisirea suplimentară, pe termen lung. Cât economisim depinde de așteptările fiecăruia dintre noi faţă de stilul de viață la bătrânețe și veniturile de care avem nevoie pentru a ne asigura un trai mai bun. Cu cât economisim mai mult astăzi, cu atât vom avea mai mult la bătrânețe”, spune Raluca Țintoiu.

Încasarea pensiei private se poate face doar la data împlinirii vârstei de pensionare în sistemul public, iar în prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. „Cel mai important sfat pentru viitorii pensionari este să își facă un plan financiar personal și să caute să completeze cât mai din timp pensia obligatorie cu o pensie facultativă sau cu alte instrumente de economisire pe termen lung. Astfel încât, bătrânețea să nu-i prindă nepregătiți, iar anii de pensie să fie cât mai liniștiți financiar”, consideră Raluca Țintoiu.

Datele ASF arată că puțin peste 410.000 de români cotizau la Pilonul 3 pentru o pensie facultativă la finele lui 2016. Iar cauzele pentru care românii nu încheie asigurări private de pensii sunt diverse: necunoașterea sistemului de pensii, lipsa de încredere, tendința de a subeconomisi sau de a avea o orientare pe termen scurt în dauna unei planificări financiare pe termen lung. La toate astea se adaugă un detaliu important: cele mai multe salarii sunt mici și abia acoperă cheltuielile zilnice.
　
CUM DIFERĂ SISTEMELE DE PENSII ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE

Fiecare țară definește și implementează pilonii în mod diferit, dar cu obiectivul comun de a-i ajuta pe oameni să își păstreze stilul de viață și la vârsta pensionării. Există în continuare țări care se bazează destul de mult pe stat și optează pentru redistribuirea contribuțiilor angajaților către actualii pensionari.
Altele, în schimb, se bazează preponderent pe pensii private.

„În Olanda, spre exemplu, sistemul de pensii private este compus, la fel ca în România, din trei piloni – pensia de stat, o pensie colectivă suplimentară și pensia individuală, facultativă. Diferența e că acolo există peste 600 astfel de fonduri, iar numărul participanților este de peste 90% dintre persoanele angajate. Mai mult, rata de înlocuire a salariului prin pensia de stat la vârsta pensionării (65 de ani) este mai ridicată 50% pentru fiecare membru dintr-o familie de pensionari, respectiv 70% pentru pensionarii care locuiesc singuri, față de 25% cât se estimează că va fi în România în 2032, când va ieși la pensie cea mai numeroasă generație”, explică Raluca Țintoiu.

Tendințele demografice și de îmbătrânire a populației pe care le vedem în România sunt similare în toată Europa. În ansamblu, la nivel european, peste 125 de milioane de oameni contribuie la sistemul de pensii private obligatorii. Activele administrate sunt de 4,2 trilioane de euro, arată datele valabile la nivelul anului 2015, conform unui raport PensionsEurope, organizație care reprezintă 24 de asociații, state din UE, Elveția, Norvegia și Islanda.
　
BUNĂSTAREA PE TERMEN LUNG E LEGATĂ DE EDUCAȚIA FINANCIARĂ

Între nivelul de educație și bunăstarea financiară pe termen lung există o corelație puternică. Cunoștințele solide îi impulsionează pe tineri să conștientizeze importanța implicării în construirea propriului viitor financiar. „Pentru cei care, în plus, dispun și de resurse financiare, înțelegerea principiilor economice îi poate sprijini să-și direcționeze economiile către mai multe instrumente și, totodată, să-și diversifice investițiile”, afirmă Raluca Țintoiu.

Există mai multe inițiative de informare și de educare a oamenilor în acest sens. Să știi cine administrează pensia ta obligatorie și cât ai strâns în cont până acum este primul pas pentru conturarea unui plan financiar personal pentru viitor. În acelaşi timp, cei care se gândesc să înceapă să economisească, dar încă nu au decis prin ce instrument, sunt consiliați de consultanții financiari ai administratorilor.
　
CÂT AU ECONOMISIT ROMÂNII ÎN ZECE ANI

Dintre românii care aleg o pensie facultativă, mai mult de jumătate au peste 45 de ani, în timp ce 7,2%
n-au împlinit 30. De la lansarea sistemului, în urmă cu zece ani, cei care pun bani deoparte printr-o pensie facultativă au acumulat, în total, puțin peste 1,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă atât sumele contribuite, cât și randamentele obținute de administratorii fondurilor de pensii în beneficiul lor.

„Strategia de pensionare” e un termen care sună pompos și nu pare un subiect atractiv pentru români, fie că au 25, 35 sau 45 de ani. Toți refuzăm să ne gândim „la pensie”. Preocupați mai degrabă de ce vor face mâine decât de cum vor trăi peste câțiva zeci de ani, cei mai mulți români lasă economisirea pentru mai târziu, fără să realizeze că orice întârziere le va influența nivelul de trai la bătrânețe.

Pilonul 2 este pensia privată obligatorie pentru care fiecare contribuie din momentul în care se angajează şi pentru care nu trebuie să plătească nimic în plus. Lunar, angajatorul plăteşte 10,5% din salariul brut către asigurările sociale, din care 5,1% se redirecţionează automat către un fond de pensii administrat privat, pentru ca participanţii să acumuleze într-un cont individual bani suplimentari pentru momentul pensionării. În caz de deces, banii revin moştenitorilor, deci nu se pierd, iar în caz de invaliditate, este plătită toată suma acumulată în cont. În primele patru luni de la angajare, persoana trebuie să aleagă fondul de pensii administrat privat la care doreşte să contribuie. Cei care nu o fac sunt repartizaţi aleatoriu.

Sistemul privat de pensii din România a fost introdus în 2007, după un model multipilon testat şi recomandat de către Banca Mondială. Acest sistem a fost gândit ca să răspundă presiunilor demografice şi economice asupra sistemului public de pensii. Pilonul 1 este pensia de stat, la care angajaţii de azi contribuie pentru actualii pensionari, sistemul public de pensii fiind de tip redistributiv. Pilonul 2 şi Pilonul 3 formează sistemul privat de pensii, prin care oamenii economisesc pentru propria lor pensie.

Articol preluat din numărul 234/februarie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici