Unde am putea trăi mai bine în România?

Ne-am obișnuit să facem des comparații, între „ce e la noi” și „ce e în afară”, faptul că vrem o țară ca afară fiind o certitudine, nu numai un refren. Dar, de data aceasta, vă adresăm o altă întrebare: unde am putea trăi mai bine în România?

Există mai multe elemente care trebuie luate în calcul atunci când discutăm despre nivelul de trai dintr-o localitate, cum ar fi, spre exemplu, efervescența economică, natalitatea pozitivă și calitatea vieții.

EY a realizat o analiză comparativă între două dintre cele mai mari orașe ale țării, obiectul de studiu constituindu-l fenomenele economice si demografice din București și Cluj-Napoca, astfel încât să identifice principalele diferențe și ritmul de dezvoltare al fiecărei urbe din punct de vedere demografic, educațional, economic, cultural și turistic.

În același timp, analiza are ca scop să ofere o perspectivă utilă nu numai locuitorilor, ci și celor care intenționează să deschidă o afacere într-unul dintre orașele menționate.

Astfel, Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori și este cel mai important centru industrial și comercial din țară. Potrivit Oxford Economics, în 2017 a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii, care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Un loc în care să își dezvolte o carieră

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât Capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, a facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, acestea fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11). Astfel, comparația între București și Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, nu numai pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau să își aleagă un loc în care să își dezvolte o carieră.

Rezultatele cercetării

Iată concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC):

1.Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația Capitalei a scăzut în ultimii 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în tot acest timp, cu aproximativ 2 procente.

2.Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației.

3.Ambele orașe au un flux constant de studenți. Însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.

4.În Cluj-Napoca, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%). Chiar și în domeniul IT, orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați în acest domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).

5.În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se la acest nivel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

6.Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, acestea fiind cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.

7.Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).

8.Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.

9.Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, Capitala rămâne în urma Clujului în ceeea ce privește creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective de vizitat.

Pozitiv și negativ

Datele analizate pentru cele două orașe confirmă Clujul ca principalul competitor al Capitalei – prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, prin gestionarea forței de muncă, prin rata scăzută a șomajului, prin creșterea numărului de salariați și, implicit, prin creșterea numărului de locuitori și a numărului de turiști. Orașul dezvoltă o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.

Schimbările demografice negative vor influența însă dezvoltarea economică a Capitalei. Ritmul de creștere economică din București va încetini la 2,3% creșterea PIB în următorii cinci ani. În anul 2017 creșterea înregistrată a fost de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3%. Se previzionează că ritmul de scădere se va menține în următorii 5 an, ceea ce va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În România, sistemul fiscal este unitar, <marja de manevră> a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată. Competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea”. Aceasta spune Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul? „Da, este posibil”, răspunde tot Gabriel Sincu. ”În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România. Timișoara și Iași-ul sunt deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”.

Studiul a fost realizat pe baza analizei datelor publice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Numbeo – bază de date online, Oxford Economics https://www.oxfordeconomics.com/) și alte surse externe. Perioada în care s-a realizat analiza și consultarea datelor publice: septembrie-noiembrie 2018.