Time management pentru copii

Fie că este vorba de copilul de grădiniță care este preocupat de găsirea unor șosete preferate, fie că școlarul stă până noaptea târziu pentru a-și finaliza un proiect științific de care are nevoie a doua zi, mulți părinți consideră că micuții lor sunt pur și simplu sufocați de lipsa timpului și nu există nimic de făcut în legătură cu aceasta, pentru a-i ajuta în finalizarea unei sarcini în cadrul unui program stabilit. Dar studiile recente sugerează că mamele și tații ar face bine să gestioneze timpul copiilor lor, o abordare de time management la fel de importantă în viața unui elev ca cititul și scrisul. În fapt, știind cum să gestioneze propriul timp, spun cercetătorii, copiii vor avea succes mai târziu în viață, indiferent dacă e vorba de managementul timpului la universitate sau la un loc de muncă.

Predictibilitate și rutină

Timpul este un concept complicat chiar și pentru noi, adulții. În unele zile parcă tragem de timp, iar altele zboară parcă într-un minut. Dar, înțelegerea acestui concept îi ajută pe copii să-și folosească timpul mai bine. Este o parte esențială a aptitudinilor de funcționare, așa cum sunt și planificarea și ierarhizarea. Managementul timpului, însă, se dezvoltă în… timp. Interesant este că chiar și copiii în vârstă de doi și trei ani se bucură de predictibilitate, de rutină, dar trăiesc mai ales în prezent, sentimentul timpului implică pentru ei în principal "acum sau nu acum" și au capacitatea să aștepte limitat. Cei în vârstă de cinci și șase ani au o înțelegere mai clară a ideii de trecut, prezent și viitor. Ei pot anticipa evenimente fericite și au o anumită înțelegere a ce înseamnă "săptămâna viitoare" versus "mâine" versus "cu mult timp în urmă".

De la șapte până la zece ani copiii au aptitudinile aritmetice necesare pentru a utiliza ceasuri și calendare. De aceea, a vorbi despre anumite momente care apar în viața de zi cu zi poate ajuta copilul să înțeleagă concepte importante cum sunt cele de mai sus. De exemplu, puteți vorbi despre „ce urmează‟. Acest lucru implică o conștientizare a timpului. Pentru copiii mici acest lucru ar putea implica o rutină previzibilă, cum ar fi spălatul pe dinți, citirea poveștii înainte de culcare sau pupicul de noapte bună. Preșcolarii încep să înțeleagă că anumite lucruri se întâmplă în anumite zile, de exemplu, le puteți explica faptul că luni și miercuri sunt zile de școală. Pentru copiii mai mari, vă poate ajuta să le scrieți zilele de naștere ale membrilor familiei în calendar.

Un alt lucru despre care puteți vorbi este „ce s-a întâmplat înainte‟. Această întrebare îi ajută pe copii să-și amintească experiențe, care îi ajută să facă predicții. De exemplu, unui copil mic i s-ar putea spune: "Amintește-ți ultima dată când am fost la bunici‟. Pentru copii mai mari, cu un sentiment tot mai puternic al identității personale, puteți vorbi despre modul în care au depășit anumite provocări: "Amintește-ți atunci când nu ai știut cum să te plimbi cu bicicleta? Apoi ai practicat și ai practicat, și acum mergi foarte bine".

Cum învățăm durata

De asemenea, copiilor le trebuie dezvoltat sentimentul durabilității. Odată ce copilul știe cum să numere, puteți utiliza aceasta ca o modalitate de a marca timpul. Poți vorbi și despre durata activităților de rutină, pentru a ajuta copilul să înțeleagă durata: "Ne ia zece minute pentru a merge la școală. Emisiunea preferată este de o jumătate de oră". Jocul cu cronometre de bucătărie poate fi, de asemenea, un mod distractiv de a învăța despre durată.

Nu în ultimul rând, pentru a face față stresului cotidian și numeroaselor activități pe care le au de îndeplinit, este foarte importat ca școlarii să doarmă suficient. De aceea este indicat ca părinții să stabilească o oră de culcare rezonabilă, astfel încât copilul să se odihnească și să fie în formă dimineața. De asemenea, trebuie să aibă și pe parcursul zilei perioade de relaxare în care să le permiteți să nu facă nimic. Jocurile pe calculator sau programele TV nu îi influențează benefic pe copii, deoarece există o cantitate foarte mare de stimuli pe care ei o primesc. De aceea trebuie impus un program pentru astfel de activități. Copilul care nu are în familie un astfel de program și desfășoară activitățile la întâmplare, nu-și pregătește temele la timp, nu-și formează deprinderi de muncă ordonată și sistematică, poate pierde mai târziu în viață. Din aceste cauze el întâmpină tot mai mari greutăți în îndeplinirea sarcinilor școlare, pe care caută să le evite.

Un model de program este cel de mai jos: deșteptarea la ora 7; igiena corporală; îmbrăcatul şi revizuirea ghiozdanului; servirea micului dejun; traseul către școală; programul școlar: 4-5 ore de cursuri; traseul către casă; spălatul pe mâini, schimbarea vestimentației, servirea mesei de prânz; program de odihnă de 2 ore; pregătirea lecțiilor – până la ora 17; activități la alegere (lectură, vizionare de programe TV, joc în aer liber); cina la ora 19; pregătirea ghiozdanului; igiena corporală de seară; povestea de seară; somnul.