Autoritatile descurajeaza constructia de cladiri verzi

Piata in dezvoltare

In ultimii doi ani, piata cladirilor verzi din Bucuresti a inceput sa prinda contur, avand dupa aprecierile specialistilor toate premisele unei cresteri rapide. Interesul dezvoltatorilor imobiliari in privinta finantarii de proiecte verzi a crescut mai ales pentru ca, unii dintre ei, printre care si Willbrook International, au constientizat ca prin certificarea „verde” a unei cladiri, creste si valoarea acesteia. In plus, pe termen lung, se stie ca acest tip de cladiri economisesc bani si contribuie la reducerea consumului de resurse.

Pe scurt, fata de anii trecuti cand cu greu se gaseau materiale pentru o simpla renovare „verde”, „in orasele mari precum Bucuresti, Cluj, Constanta sau Timisoara, exista o preocupare tot mai evidenta pentru construirea de cladiri mai eficiente din punct de vedere al costurilor dar si din punct de vedere energetic”, spune Stefan Gheorghiu, Director Comercial in cadrul Willbrook.

Abordarea sustenabila in realizarea cladirilor poate fi o componenta importanta a politicilor de dezvoltare. „Problema”, spun arhitectii Adrian Cristescu si Cristina Stefan de la West Group Architecture, „consta in felul in care cei care iau decizii inteleg si aplica in mod corect aceste principii”.

O cladire sustenabila include pe langa elementele de eficienta energetic, ce au o pondere de 19% din total, alte elemente la fel de importante din punct de vedere al impactului asupra mediului, sanatatii si stilului de viata al beneficiarilor finali:

• Sanatate si confort: factori interni si externi care afecteaza sanatatea si confortul ocupantilor cladirii;
• Materiale: impactul materialelor folosite in construcție, inclusiv impactul ciclului de viata al acestora asupra mediului, reciclarea materialelor;
• Management: politica de management a constructiei, gestionarea santierului si procedura de testare si punere in functiune a instalatiilor;
• Poluare: probleme de poluare a apei si a aerului;
• Transport: probleme legate de transport din punct de vedere ale emisiilor de CO2, proximitate fata de mijloace de transport in comun, promovarea utilizarii mijloacelor de transport alternative;
• Utilizarea terenurilor: atat pentru terenuri care au fost anterior utilizate pentru constructii, cat si cele intrate recent in acest circuit;
• Ecologie: conservarea si imbunatatirea valorii ecologice a zonei;
• Apa: consumul si eficienta consumului de apa.

Dezvoltatori vs autoritati

Pe fondul exigentelor ecologice ale UE in ceea ce priveste eficientizarea consumului energetic, Romania si-a asumat o serie de angajamente fata de CE (Legea 372/2005 si OG 22) printre care se numara si performanta energetica a cladirilor. Desi ambele texte de lege sunt ambitioase, ele nu sunt dublate de implicarea activa a autoritatilor. „Ca investitor, pana in momentul de fata, nu pot spune ca ne simtim incurajati in incercarea noastra de a utiliza tehnologii si materiale verzi”, spune Stefan Gheorghiu, „dimpotriva, statul roman este unul foarte lenes in ceea ce priveste programele de informare si extrem de birocratic chiar si cu fondurile pe care le pune la dispozitia companiilor pentru achizitionarea de tehnologii verzi”.

Aceeasi idee este sustinuta si de arhitectii de la West Group Architecture: „incercarile autoritatilor de a introduce in uzul curent al consumatorilor panourile solare si fotovoltaice, insotite de componente precum pompe de caldura sau sisteme de recuperare sunt inexistente”. Costurile ridicate ale sistemelor au redus considerabil numarul celor atrasi de o alternativa sustenabila a locuirii. „Spre deosebire de alte capitale in care aceste principii au patruns mult mai adanc in preocuparile autoritatilor locale, Bucurestiul nu beneficiaza de nici un exemplu notabil de utilizare a unor astfel de alternative aplicate macar unor cladiri de interes public”, spun arhitectii Adrian Cristescu si Cristina Stefan.

Echilibrul termic

Desi a preveni este mai intelept decat a trata, cladirile din Bucuresti pot fi totusi supuse unei cure. Una dintre componentele esentiale asupra careia specialistii ar putea interveni este anvelopanta – ansamblul suprafetelor, interioare si exterioare, care inchid o cladire. La acest nivel se urmareste obtinerea unui echilibru termic, precum si controlul luminii solare in spatiile interioare. Pentru a implini aceste cerinte este necesara o analiza temeinica a conditiilor specifice fiecarei cladiri in parte. „Orientarea in raport cu soarele, conditiile climatice, conformatia actuala a obiectului studiat sau gradul sau de expunere in spatiul orasului furnizeaza informatii esentiale din care specialistii extrag solutiile specifice fiecarui obiect in parte”, spun arhitectii. In cazul interventiei asupra unor cladiri existente, sustenabilitatea consta in reducerea consumului de energie, precum si in obtinerea unui echilibru termic.

Cladiri sustenabile

In contextul rigiditatii beneficiarilor pentru subiectul cladirilor verzi, West Group Architecture a realizat un proiect sustenabil in Delta Dunarii, proiect ce reprezinta o investitie proprie. Majoritatea proiectelor dezvoltate de Willbrook in Romania se sprijina pe principii si tehnologii verzi. Printre proiecte se numara Willbrook Platinum Business & Convention Center si Oxford Gardens. Prima cladire este o destinatie de business, iar cea de-a doua este un ansamblu rezidential ce cuprinde 204 proprietati exclusiviste situat in zona de lux din nordul Capitalei.

Situata la intersectia bulevardelor Barbu Vacarescu si Lacul Tei, cladirea Euro Tower, dezvoltata de Cascade Group, pionierul eco-imobiliarelor in Capitala, este structurata pe 19 etaje si cinci niveluri de parcare subterana, cu 180 de locuri. Suprafata construita este de 18.000 mp, din care 16.300 mp inchiriabili. Urmand cerintele sistemului international de certificare Green Building, cladirea va avea pe acoperis o zona verde cu copaci si spatii de relaxare. De asemenea, spatiul va reduce si pierderile de caldura. Pentru a sustine mediul, cladirea beneficiaza de locuri special amenajate pentru parcarea bicicletelor.

Din simularile efectuate pe parcursul proiectarii, energia va fi redusa cu 20% fata de o cladire normala. „Un factor determinant in realizarea in practica a acestei economii este factorul uman. De exemplu, sunt disponibile pentru ocupantii cladirii sisteme de control local al iluminatului artificial, ventilatiei si climatizarii, cat si sisteme de umbrire locale, insa daca acestea nu sunt folosite in mod corespunzator economia de energie este mai mica”, spune Razvan Nica, BREEAM Assessor, BuildGreen Romania, fost Project Manager al Euro Tower Green Building. Cladirea este functionala si gazduieste companii ca Schneider Electric Romania, Archelor Mittal, Banca Romaneasca sau Avon Romania.