Circuitul ambalajelor in natura
Reciclarea costa
Folosirea materialelor deja prelucrate implica economii substantiale de energie in comparatie cu utilizarea materialelor brute. Specialistii mai spun ca produsele secundare sunt mai putin poluante decat materiile prime. Dar, chiar si reciclarea costa energie. Practic, nu exista o solutie ecologica ideala pentru reciclarea ambalajelor. Hartia de o anumita calitate, de exemplu, poate fi reciclata, dar procesul necesita consumul unei cantitati mari de energie si substante chimice. La final, produsul difera substantial fata de cel original. In functie de caracteristicile sale, este inferior din punct de vedere calitativ fata de produsul primar.
La randul lui, plasticul este alcatuit dintr-o varietate de materiale. Unele dintre ele sunt reciclabile, altele nu. Conform reglementarilor internationale, nici un material din plastic nu poate fi reprocesat pentru a fi reutilizat ca ambalaj in industria alimentara.
Sunt necesare mari cantitati de energie pentru a produce aluminiul primar, in timp ce pentru reciclare e necesara doar 1/12 din aceasta energie. Produsul obtinut in urma reciclarii este la fel de bun ca si cel rezultat din prelucrarile primare si el poate fi procesat in continuare fara nici o restrictie specifica.
Sticla poate fi topita si reprelucrata, insa procesul necesita la fel de multa energie ca si in cazul prelucrarii primare, daca se iau in considerare si costurile cu transportul sticlei uzate.
Produsele care pot fi reciclate, precum cele din sticla si aluminiu (sticle, cutii, folii, tavi etc.), trebuie sa fie reciclate si marcate cu cele trei sageti care indica faptul ca respectivul ambalaj este reciclabil. Ar fi de mentionat ca nu toate materialele de ambalaj sunt adecvate pentru reciclare. Pentru acestea, trebuie gasite alte metode de depozitare, altele decat gropile de gunoi.
Colectarea selectiva
De reciclarea ambalajelor se ocupa EcoRom Ambalaje. Organizatia indeplineste obligatiile legale de reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje pentru agentii economici, in baza unei relatii contractuale cu acestia si cu companiile de management al deseurilor. Acestea din urma colecteaza selectiv deseurile de ambalaje pe fiecare tip de material (plastic, metal, hartie, sticla, lemn) si le preda organizatiei.
Deseurile de ambalaje sunt colectate in principal din fluxul comercial, dar si de la populatie. Compania realizeaza acorduri cu primariile si contracte cu operatorii de salubritate prin care sprijina dezvoltarea serviciilor de colectare selectiva in zone urbane si rurale. Este cunoscut faptul ca tara noastra este pasibila de penalitati pentru ca nu au fost desfiintate gropile de gunoi unde ajung amestecate toate deseurile, iar numarul depozitelor ecologice este sub nivelul angajamentelor. In cateva localitati, exista statii de sortare – mecanica si manuala – din care insa pot fi recuperate si trimise spre reciclare doar deseurile de ambalaje din plastic si metal, dar nu si cele din hartie si sticla.
Referitor la negocierile purtate cu Uniunea Europeana in ceea ce priveste protectia mediului, Romania are obligatia sa inchida depozitele de deseuri vechi, neecologice si sa realizeze, in fiecare judet, un sistem integrat de management al deseurilor. Acest sistem trebuie sa realizeze colectarea selectiva a deseurilor produse de fiecare casa/asociatie de proprietari, transportul acestora la statiile de transfer, valorificarea deseurilor (plastic, sticla, hartie, carton, metal), depozitarea deseurilor reziduale intr-un depozit ecologic si inchiderea celor vechi.
"Din pacate", spune Lorita Constantinescu, PR&Communication Manager al Ecorom, "consumatorii casnici care nu au containere speciale nu isi pot indeplini obligatia de a colecta selectiv". In calitate de membru al Uniunii Europene, tara noastra si-a asumat angajamente de protectie a mediului si, din aceasta perspectiva, colectarea selectiva solicita capacitarea intregii societati. "La nivel de individ se solicita efortul de a duce ambalajele triate pe tip de material (PET, carton, sticla) la cel mai apropiat container special amenajat". Potrivit specialistului EcoRom, comunitatile ramase neconectate la infrastructura de colectare selectiva pot solicita autoritatilor locale informatii privind stadiul acestui proces. O alternativa ar fi cooperarea autoritatilor cu organizatiile de recuperare si valorificare a ambalajelor postconsum. EcoRom Ambalaje a creat centre de colectare selectiva prin parteneriate cu primariile in 75 de localitati.
Reciclare postconsum
Compania producatoare de ambalaje Tetra Pak se implica activ in reciclarea selectiva a ambalajelor postconsum. In acest sens, organizatia colaboreaza cu societatea civila, industria si autoritatile locale pentru sprijinirea activitatilor de colectare selectiva. Un exemplu este furnizarea de expertiza tehnica a fabricilor de hartie pentru a studia fezabilitatea reciclarii ambalajelor de carton. In perioada 2002-2008, au fost efectuate in fiecare an peste 40 de studii de fezabilitate.
Concret, la nivel mondial, in 2007 au fost reciclate peste 22 de miliarde de cutii Tetra Pak. Cresterea numarului de cutii reciclate a fost de peste un miliard pe an, ajungand anul trecut la aproximativ 26 miliarde de cutii reciclate. Astfel, in prezent, in Europa se recicleaza peste 280.000 tone de ambalaj Tetra Pak, echivalentul a 250.000 de tone de dioxid de carbon. Prin reciclarea unei tone, se economisesc 900 de kilograme de emisii poluante. Potrivit, Danielei Cirmaciu, Communications and Environment Officer, Romania si Moldova in cadrul Tetra Pak, in tara noastra se recicleaza aproximativ 100 de tone de ambalaj Tetra Pak pe an.
Tot la nivel local, compania a initiat si dezvoltat campanii de educare si constientizare a protectiei mediului, adresate in special elevilor. Pentru ca ambalajele de tip Tetra Pak sunt speciale, conditia obligatorie pentru a le putea recicla este colectarea selectiva. Copiii au invatat astfel ca ambalajul de carton pentru lapte sau suc trebuie colectat in containerul albastru, impreuna cu alte deseuri de hartie si carton. Astfel de proiecte educationale au avut loc in Bucuresti, Medias, Brasov, cu sprijinul autoritatilor locale si colaborarea operatorilor de salubritate din zona.
Procedeul de reciclare
Ambalajul de carton are un beneficiu de mediu incorporat: acela ca provine din surse regenerabile. Celuloza reprezinta 75% din materia prima a ambalajului (restul este realizat din polietilena sau aluminiu – in cazul cutiilor de lapte UHT sau sucuri si nectaruri). Calitatea fibrelor din aceste cutii este deosebit de apreciata in fabricile de hartie pentru ca innobileaza produsul finit (tarie, durabilitate) suportand inca 5-7 cicluri de reciclare. "Destramarea fibrelor de celuloza are loc intr-un recipient cu apa, in care sunt introdusi balotii de carton, denumit hidrapulper. Aici, cutiile sunt agitate prin centrifugare si are loc separarea fibrelor de celelalte doua componente: aluminiul si polietilena (care sunt folosite drept combustibil pentru producerea energiei datorita potentialului caloric mare: ~ 30MJ/kg)", explica Daniela Cirmaciu procedeul de reciclare. In alte tari, din amestecul de aluminiu si polietilena sunt produse diverse obiecte: acoperisuri pentru case, umerase, tavite pentru distributia alimentelor sau obiecte promotionale.
Mai departe, pasta de hartie isi urmeaza cursul pe fluxul de productie si devine carton pentru ambalarea altor produse sau cofraje pentru oua.
Mai importanta, insa, decat tehnologia si dezvoltarea activitatii de reciclare este schimbarea atitudinii si a comportamentului fiecaruia dintre noi fata de ambalaje, fie ele si alimentare.