Consumă responsabil!

Stingeţi luminile, dacă nu aveţi nevoie de ele. Stingerea a cinci lumini inutile de pe holuri sau din camerele locuinţei dumneavoastră vă poate aduce anual o economie de 60 de euro şi o reducere de

400 kg de emisii de CO2. Folosiţi becuri electrice economice: un singur bec vă poate reduce cu până la 60 de euro costurile cu iluminatul şi cu 400 kg emisiile de CO2 pe durata de viaţă a unui bec.

Evitaţi lăsarea aparatelor electrocasnice în modul standby – folosiţi funcţia „on/off” a aparatului. Un televizor, care funcţionează trei ore zilnic (timpul mediu petrecut de europeni în faţa televizorului) şi este în standby pentru restul de 21 de ore, consumă aproximativ 40% din energia sa în modul standby.

Scoateţi din priză încărcătorul telefonului mobil atunci când nu îl folosiţi. Chiar dacă nu este conectat la telefon, acesta consumă electricitate. Se estimează că 95% din energie este risipită de un încărcător uitat în priză.

Folosiţi maşina de spălat rufe sau maşina de spălat vase doar când acestea sunt încărcate 100%. Dacă trebuie să o folosiţi atunci când aceasta este pe jumătate plină, utilizaţi programul economic. De asemenea, nu este nevoie să spălaţi la temperaturi înalte. În zilele noastre, detergenţii sunt foarte eficienţi, încât maşinile pot spăla rufe sau vase la temperaturi mici.

Fierbeţi mai puţină apă! Dacă fierbeţi apă suficientă pentru o cană de ceai, puteţi economisi multă energie. Dacă toţi cetăţenii europeni ar fierbe cantitatea exactă de apă de care au nevoie, evitând astfel fierberea unui litru de apă inutilă în fiecare zi, energia economisită ar putea alimenta o treime din iluminatul public din Europa.

Acoperiţi vasele în timp ce gătiţi. Astfel, puteţi economisi o parte a energiei de care aveţi nevoie pentru a pregăti masa. Sau mai bine, folosiţi vasele de gătit sub presiune sau cu aburi: acestea pot economisi aproximativ 70% din energie!

Faceţi un duş în locul unei băi. În acest mod, consumaţi de patru ori mai puţină energie. Pentru a maximiza efortul de economie de energie, evitaţi duşurile cu debit ridicat şi optaţi pentru capete de duş cu debit mic care sunt mai ieftine şi oferă acelaşi confort.
Ştiaţi că:

• Folosirea, timp de o oră, a unei maşini electrice de tuns iarbă poluează cât o maşină care parcurge 563 de kilometri;
• Un monitor PC lăsat aprins toată noaptea foloseşte energia electrică suficientă pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4;
• Pereţii neizolaţi fac să se piardă 35% din căldură, în timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unui acoperiş neizolat;
• Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartuş de imprimantă;
• 35%-40% din deşeurile domestice provin de la primele cinci lanţuri de supermarketuri;
• În medie, o tonă de deşeuri reciclate costă 30 de dolari, trimiterea unei tone de deşeuri la groapa de gunoi costă 50 de dolari, iar incinerarea acesteia ajunge la 75 de dolari;
• Reciclarea conservelor din aluminiu poate genera economii de până la 95%, poate reduce costurile la import şi poate determina cu 95% mai puţine gaze cu efect de seră decât producerea lor din materii prime;
• O familie obişnuită poate economisi până la 68 000 de litri de apă pe an dacă nu o lasă să curgă;
• Spălarea manuală a vaselor necesită cu 37% mai puţină apă, decât dacă acestea sunt curăţate în maşina de spălat vase.

500 000 de joburi noi în UE, în domeniul mediului

Uniunea Europeană ar putea implementa în iunie o decizie importantă în ceea ce priveşte protejarea mediului, care ar genera peste 500 000 de locuri de muncă.

Măsura este una simplă: ţările din UE trebuie să facă lucrări de reparaţii pentru a păstra clădirile într-o stare foarte bună.

Connie Hedegaard, unul dintre comisarii europeni pe teme climatice, a spus că Directiva UE în domeniul eficienţei energiei include un angajament de a reabilita un anumit număr de clădiri publice în fiecare an, de a îmbunătăţi izolaţia şi a opri scurgerile. Economia Uniunii Europene, mai ales a ţărilor din zona euro, este în derivă, şomajul fiind principala problemă în acest moment, media fiind de 10%.

O mai bună izolare a clădirilor din Europa ar contribui la acordarea unei atenţii sporite unui sector al construcţiilor, care are nevoie rapidă de a fi reabilitat.

„Se estimează că numai eficienţa energetică ar putea genera 500 000 de locuri de muncă în următorii ani până în 2020, dar avem, de asemenea, alte iniţiative în domeniul climei şi există potenţialul de a crea două milioane de noi locuri de muncă până în 2020", a mai spus comisarul. Reducerea consumului de energie este, de asemenea, un obiectiv politic important, din cauza riscurilor şi a daunelor aduse mediului şi a dependenţei de importurile de energie scumpe.

Joburile ar fi sprijinite de către bugetul UE în acest fel urmând să fie ajutate guvernele europene pentru a economisi bani în viitor, prin reducerea consumului de energie, precum şi creşterea ocupării forţei de muncă.

20 de oraşe au intrat în cursa pentru titlul „Capitala Earth Hour România”

20 de oraşe din România se întrec pentru titlul Capitala Earth Hour, competiţie organizată de World Wide Fund for Nature (WWF) România în contextul evenimentului Earth Hour 2012. Programat pentru 31 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, Earth Hour (Ora Pământului), cea mai mare manifestare de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută a stingerii luminilor în mod simbolic, dar vine şi cu un element nou.

Oraşele care au acceptat provocarea WWF de a demonstra că pot construi strategii pe termen mediu şi lung, în beneficiul cetăţenilor şi al naturii sunt: Adjud, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Mizil, Panciu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Roman, Sighişoara, Slobozia, Suceava,Timişoara şi Vaslui.

Primăriile care participă la concurs în numele comunităţilor lor vor trebui să realizeze un dosar în care să detalieze atât proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în anii trecuţi, cât şi pe cele ce urmează a fi implementate în viitorul apropiat, inclusiv planurile pentru organizarea Earth Hour 2012.

Câştigătoarea competiţiei va fi decisă de locuitorii oraşelor concurente. În Finala Competiţiei pentru Capitala Earth Hour vor intra trei oraşe, iar oraşul în care va fi colectată cea mai mare cantitate de PET-uri va fi desemnat câştigător.

Piaţa clădirilor verzi prinde avânt în România

Piaţa locală de clădiri verzi începe să prindă contur, în condiţiile în care un număr tot mai mare de astfel de construcţii continuă să apară în peisajul local. În prezent există un număr de doar opt clădiri certificate LEED sau BREEAM, acestea fiind două modele de standarde de autorizare a clădirilor verzi. Clădirile certificate LEED din România sunt: fosta fabrică Nokia de la Jucu, Platinum Plaza Business & Convention Center din Bucureşti, fabrica Cameron Facility din Ploieşti, fabrica Lufkin Industries din Ploieşti şi ambasada SUA din Bucureşti. Construcţiile certificate BREEAM sunt Swan Office & Technology Park din Bucureşti, clădirea de birouri Lakeview din Bucureşti şi Cascade EuroTower din Bucureşti.

Pe lângă aceste proiecte, mai există pe piaţa locală alte 19 clădiri, deja construite sau în curs de construcţie, care urmează să fie certificate sub diferite standarde. Printre acestea se numără Campusul Universităţii Transilvania din Cluj-Napoca, Nusco Tower din Bucureşti, Cathedral Plaza din Bucureşti, Hermes Business Park din Bucureşti şi fabrica Procter & Gamble de la Urlaţi. City Business Center din Timişoara şi centrul Baumax din Ploieşti sunt alte două clădiri care nu sunt certificate, dar care au implementat principiile de construcţie durabilă.

Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici