Irosirea hainelor uzate este demodată!

Globalizarea a făcut posibilă producerea hainelor la un preţ scăzut şi accesibil. Unii numesc asta „fast-fashion” echivalentul fast-food, dar la haine. Conceptul are însă şi o parte negativă. Fiecare pas în producţia unui articol vestimentar lasă o amprentă de poluare asupra mediului. De exemplu, pentru un singur polar se consumă o cantitate mare de poliester, care poate fi obţinut dintr-o cantitate de 10 sticle de plastic de doi litri topite. Poliesterul, cea mai utilizată fibră în fabricile de haine, este făcută din petrol.

Potrivit, Technical Textile Markets, folosirea acestuia în industria de vestimentaţie s-a dublat în ultimii 15 ani. Producerea poliesterului şi a altor ţesături sintentice este un proces complex care implică mari cantităţi de ţiţei brut şi care degajă emisii precum compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile sau acid clorhidric, ingrediente toxice care produc grave boli respiratorii.

Suficiente motive, deci, încât să ne gândim mai bine atunci când achiziţionăm un produs vestimentar. Ori ne putem orienta către un magazin cu haine de mâna a doua.

De câţiva ani, în România există containere de colectare a hainelor în peste 90 de localităţi din ţară, precum: Turda, Braşov, Cluj, Galaţi, Timişoara, Sibiu, Deva, Iaşi, Botoşani, şi, din luna martie, în Bucureşti. Hainele sunt de obicei reciclate prin donarea lor persoanelor care au nevoie de ele sau asociațiilor de caritate.

Containerul de haine al Centrului Ceh, o inițiativă reușită

În Bucureşti, în faţa Ambasadei Cehiei şi a Centrului Ceh a fost instalat din luna martie primul container de colectare a hainelor destinate persoanelor defavorizate. Până la începutul lui aprilie s-au colectat deja 2.500 de kilograme de haine şi încălţăminte care au umplut patru autoutilitare. Hainele au fost distribuite către 80 de familii nevoiașe din cartierul Giulești-Sârbi (București), 300 de familii Gura Șutii (Dâmbovița), 200 de familii din Slobozia şi către persoane cu handicap din Slobozia.

Este a doua experiență de acest gen a Centrului Ceh, după ce, în toamna anului 2015, a organizat două colecte de haine pentru refugiații de la granița Serbiei. Hainele au fost livrate şi distribuite cu ajutorul unor voluntari.

Pentru aceste campanii, Centrul Ceh a lucrat cu Asociația Romano ButiQ, cu lucrători sociali din cadrul Primăriei Gura Șutii, cu Samusocial și cu Asociația Handicapaților Neuromotori Ialomița – Slobozia.
„Containerul”, spune Iulia Ţurcanu, reprezentantul Centrului Ceh, „va rămâne în faţa clădirii pentru o perioadă nedeterminată.”

La containerul de la Centrul Ceh oricine poate dona haine. Este o iniţiativă care uşurează mult procesul de colectare şi donare, crede Irina Georgescu, voluntar al ONG-ului Romano ButiQ, unul dintre partenerii iniţiativei. De la începutul demersului, organizaţia a distribuit în jur de 700 de kilograme de haine în zonele sărace din Giuleşti şi Giuleşti-Sârbi. Înainte de parteneriatul cu Centrul Ceh, ONG-ul a organizat o strângere de haine în care alţi 40–50 de saci cu haine au ajuns la oamenii extrem de săraci din Giuleşti-Sârbi.

Cu haine adecvate, oamenii săraci au mai multe şanse să-şi găsească un loc de muncă, pentru a merge la şcoală ori pur şi simplu în spaţii publice în care eşti judecat după haina pe care o porţi.

„Sunt acei oameni care nu au haine suficiente şi decente pentru a merge la serviciu, în cazul în care ar găsi unul; sunt părinţi care nu reuşesc să-şi trimită copiii la şcoală din pricina lipsurilor materiale; mulţi dintre cei care au primit hainele nu au condiţii minime de locuit, nu au apă potabilă în apropiere şi întâmpină mari dificultăţi în spălarea hainelor. Hainele donate îndeplinesc o funcţie materială, dar şi una simbolică, pentru că pot aduce demnitate celor care le poartă”, spune Irina Georgescu, voluntar la Romano ButiQ.

În paralel, asociaţia vrea să organizeze iniţiative de colectare a hainelor, fie în situaţii extreme, fie în momente-cheie, înainte de începerea scolii sau a sezonului rece. Astfel, hainele donate se transformă în bunuri de mare preţ pentru cei săraci. În loc să zacă neatinse în şifonier, hainele reintră într-un circuit în care devin din nou folositoare şi capabile să îmbunătăţească un pic vieţile unor oameni.
Samusocial distribuie haine oamenilor fără adăpost

Condiţiile de supravieţuire fără un acoperiş deasupra capului sunt grele. Strada nu le asigură familiilor şi adulţilor străzii nici siguranţa, nici minimum de confort şi îngrijire. Astfel, Samusocial, alt partener al iniţiativei de colectare a hainelor a Centrului Ceh, a donat o parte din cantitatea de îmbrăcăminte şi încălţăminte către 60 de beneficiari, iar cealaltă parte va fi distribuită oamenilor fără adăpost de Echipele Mobile de Noapte şi Psihiatrică a organizaţiei. Echipele mobile distribuie haine şi adulţilor dezavantajaţi care au rezidenţă temporară într-unul dintre adăposturile primăriilor de sector.

Asociaţia nu se limitează la această iniţiativă. De-a lungul anului, în funcţie de nevoile identificate în rândul adulţilor străzii, derulează campanii online la care răspund atât persoane fizice, cât şi companii. În funcţie de anotimp, fac apel pentru donaţii de tricouri, pantaloni, pulovere, geci, mănuşi, şosete, fulare şi căciuli, ghete călduroase sau pături.

„În stradă, hainele se degradează într-un timp foarte scurt, iar persoanele fără adăpost nu au posibilitatea de a strânge şi depozita haine. Pe de-o parte, riscă să le fie furate, pe de alta, adăpostul nu le permite acest lucru. Astfel, când un rând de îmbrăcăminte se degradează, aceştia vin la centrul Samusocial şi primesc ceea ce au nevoie”, spune Monica Tăutul, PR Manager, Samusocial din România.
În funcţie de nevoi, asociaţia va lansa în perioada următoare o altă campanie de donaţie, iar în paralel vor primi donaţiile de la Centrul Ceh.

Din fericire, iniţiativele de acest gen încep să se înmulţească. Copacul cu haine, o altă iniţiativă de colectare a hainelor pentru oamenii fără adăpost a luat naştere datorită unor cetăţeni inimoşi. Cristina Hurdubaia, coordonatorul grupului de voluntari Împreună Rezistăm, spune că ideea i-a venit într-o seară geroasă din ianuarie când a dat peste o ştire cum că într-un oraș din vestul țării cineva preluase ideea de Copac cu haine pentru oamenii străzii, o idee via Bulgaria, via Canada.

„În timp ce citeam, m-am întrebat cum or rezista oamenii de pe stradă din București, pentru că afară era un ger din ăla de crapă pietrele. Așa mi-a trecut prin cap să organizez și eu o astfel de acțiune. Am făcut un eveniment pe Facebook, am ales Cișmigiul, a doua zi am obținut aprobare de la Primăria Capitalei și am vrut să și testez, astfel că am ținut-o timp de o săptămână. Zi de zi mergeam acolo, cât puteam, pentru că era frig, și împărțeam haine. Vestea a ajuns unde trebuia – la oamenii fără un acoperiș deasupra capului – și s-a făcut coadă de astfel de persoane. Știți ce m-am impresionat cel mai mult și m-a făcut să plâng? Faptul că ei nu luau haine cu duiumul, ci își alegeau exact ce aveau nevoie: o haină groasă, o pereche de încălțăminte, pulovere etc. Pentru mine a fost o experiență majoră de viață.”

În acest demers sunt implicaţi şi cei de la CSR Group, ei au mașini cu care duc hainele la destinație. Cristina recunoaşte că, dacă nu erau ei, nu mai continua acțiunea. La ultima întâlnire, de pe 1 martie, de exemplu, au umplut cu haine două mașini mari în trei ore. Hainele au fost împărțite în mai multe sate din Ilfov. În Parcul Cișmigiu, intrarea cu primăria este singurul loc de donare acum. Hainele colectate la întâlnirea cea mai recentă, din 16 aprilie, vor ajunge la copiii din Valea Plopului – Valea Screzii, iar de la următoarea, de pe 1 iunie, hainele vor ajunge la Asociația Ana și copiii.

Potrivit organizaţiei I:Collect, reţeaua globală de colectare a deşeurilor textile, care iniţiază programe pentru reciclarea deşeurilor textile în Europa, 95% dintre deşeurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate.

Trendul hainelor reciclate, ignorat de retaileri

În România, retailerul suedez H&M România colectează, din 2014, haine uzate pentru reciclare. Practic, textilele uzate, indiferent de marcă sau calitate, vor primi o viaţă nouă prin reciclare. Ele vor fi refolosite pentru a produce energie, vor fi donate magazinelor second hand din întreaga lume sau vor fi transformate în fibre textile reciclate, amortizoare sau izolaţii în industria auto. Pentru fiecare kilogram de haine colectat, 0,02 euro sunt donaţi către o organizaţie caritabilă aleasă de companie. În 2014, compania a colectat la nivel global peste 7.500 de tone de haine uzate prin programul Garment Collecting. În plus, H&M intenţionează ca până în 2020 să folosească pentru producţia de haine doar bumbac din surse sustenabile.

H&M şi Puma au semnat încă din 2015 un parteneriat cu compania Worn Again, specializată în reciclarea textilelor care transformă hainele uzate în materie primă pentru producerea de noi materiale textile. Puma a colectat prin programul Bring me back 4.000 de kg de articole sportive. Reducerea consumului de haine înseamnă responsabilitate faţă de mediul înconjurător.

Prin reciclare, hainele uzate pot fi ţinute departe de gropile de gunoi. Fie donăm hainele centrelor de colectare şi ONG-urilor, fie le transformăm în covoare, pături sau jucării ori le achiziţionăm de la magazinele second hand.

Acest material a fost publicat în numărul 226 al Revistei CARIERE.