Micile obiceiuri ce ne ajută în lupta cu marele dușman: poluarea

25.000 de români mor anual din cauza poluării, iar săptămânal ingerăm în medie 5 grame de plastic, echivalentul unui card bancar

În marile orașe din România, aerul a devenit irespirabil: atunci când traficul e intens, suntem aproape sufocați de praf. Totodată, apa pe care-o bem conține o serie de elemente nocive. Un alt „dușman ascuns” este și plasticul, pe care îl ingerăm zilnic sub formă de particule minuscule, care în timp se sedimentează în organism, generând sumedenie de boli, inclusiv cancer. Din cauza poluării, zeci de mii de români mor în decursul unui an. România se află acum în situația în care se regăseau țările civilizate în urmă cu 20 sau poate chiar 30 de ani. Acolo însă, activiștii de mediu și oamenii de rând, prin acțiuni de zi cu zi, au ajuns să schimbe lucrurile transformând mediul înconjurător în unul prielnic vieții. La noi se fac deocamdată primii pași.

CAUZELE ȘI IMPACTUL POLUĂRII ÎN ROMÂNIA
Ca să știm cum luptăm cu poluarea, ar fi bine să cunoaștem principalii poluatori și impactul pe care îl au asupra mediului. Chiar dacă nu avem statistici oficiale, putem intui că poluarea generată de noxele mașinilor, dar și de defrișările masive, de deversările de substanțe toxice în râuri și de plastic sunt principalii dușmani pentru mediu. „E destul de dificil să facem un top al poluatorilor/surselor de poluare într-o țară care nu este foarte preocupată de mediu, iar cuantificarea impactului, prin măsurători corecte și publice, este văzută mai degrabă ca o durere de cap pentru autorități. Industria (chiar dacă e într-un regres masiv după anii `90), transporturile (cu o dezvoltare tumultuoasă în ultimii 30 de ani), agricultura (ce folosește multe substanțe chimice pentru a crește artificial productivitatea), gestionarea deșeurilor (impulsionate de explozia consumului și a materialelor din ce în ce mai greu de reciclat) și gospodăriile au cote semnificative, dar greu de precizat cu exactitate”, susțin reprezentanții Greenpeace România. Dincolo de aceste cauze întâlnite la tot pasul, există și poluarea specifică, locală, de exemplu, deversările toxice în ape. Conform datelor Comisiei Europene, din cauza poluării aerului, generată de emisii industriale, precum cele produse de termocentralele pe combustibili fosili, și de transport, anual mor 25.000 de români. „Transportul reprezintă o sursă importantă de poluare mai ales în zonele urbane, pline de mașini vechi și extrem de poluante. Trei mari oraşe din România ar putea fi sancționate de Bruxelles, tocmai din cauza calităţii aerului: Bucureşti, Iaşi şi Braşov”, susțin reprezentanții ONG-ului citat. Un alt element nociv este plasticul, microparticulele din plastic generând boli precum demență sau chiar cancer. „Am ajuns în situația în care înghițim zilnic plastic, pentru că alimentele și apa sau sucurile pe care le consumăm conțin microparticule de plastic. S-a calculat că un om ingerează aproximativ 5g de plastic săptămânal (echivalentul unui card bancar), dar pentru că nu vedem aceste particule și nici nu suntem șocați de cantitate, suntem liniștiți, pare ceva minor. Nu e. Mâncăm plastic. Iar problema cu plasticul este că se și degradează într-o perioadă foarte lungă de timp, de la câteva sute, la mii de ani, deci generații și ecosisteme întregi sunt afectate”, ne-au mai declarat aceștia.

CAMPANIILE ONG-URILOR S-AU LOVIT DE INGNORANȚA AUTORITĂȚILOR
România este, potrivit tuturor statisticilor europene, una dintre cele mai poluate țări de pe bătrânul continent, iar acest lucru este binecunoscut ONG-urilor. În ultimii 10-15 ani, campaniile derulate de acestea s-au intensificat, cele mai puternice organizații de la noi concentrându-se în special pe combaterea defrișărilor, de altfel cea mai gravă problemă de mediu de la noi. De exemplu, în ultimii 12 ani, Greenpeace România a contribuit la schimbarea legislației pentru combaterea tăierilor ilegale și la catalogarea pădurilor virgine, adaptând cadrul legal pentru a proteja peste 20.000 de hectare de pădure, a cartat și inclus în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine o pădure de 800 ha din Făgăraș și a lansat un studiu internațional prin care a analizat din satelit și de pe teren pădurile României. La rândul său, o altă mare organizație, World Wide Fund România a contribuit la lansarea sistemului Radarul Pădurilor și a aplicației de mobil Inspectorul Pădurii, care permite cetățenilor să efectueze verificări independente privind legalitatea transporturilor de lemn. Din păcate însă, acțiunile au avut succes doar punctual. Neexistând presiune din partea publicului, autoritățile nu au reacționat, iar fenomenul defrișărilor nu a dispărut, ci chiar s-a accentuat. Astfel, „tăierile ilegale din ultimii ani nu doar că nu s-au oprit, dar aproape că s-au dublat. La fiecare arbore tăiat legal în România, încă unul este doborât ilegal”, ne-au declarat reprezentanții Greenpeace.

ZOLI TOTH: TINERII INVAȚĂ DESPRE ECOLOGIE LA ȘCOALĂ, IAR EFECTELE SE VĂD

În ultimul timp, marile ONG-uri locale au început să deruleze acțiuni de conștientizare prin care atrag atenția nu doar asupra efectelor nocive ale defrișărilor, ci și asupra consecințelor obiceiurilor noastre zilnice. Un exemplu este „Marșul pentru păduri”, organizat la începutul lunii noiembrie, care s-a bucurat de mii de participanți. Chiar și fără campanii de conștientizare și fără o reacție din partea autorităților, fiecare om are la îndemână mijloacele prin care poate să reducă efectul nociv pe care îl are asupra mediului. Din fericire, în România au apărut în ultimul timp multe inițiative individuale care promovează practici prietenoase cu mediul. În spatele acestora se află oameni care înainte de toate se raportează la exemplul personal. Uneori e vorba chiar despre persoane publice. De exemplu, Zoli Toth (foto stânga), membru al trupei Sistem și totodată ambasador Earth Hour în România, este un binecunoscut promotor al vieții eco-friendly. L-am întrebat ce ar putea face fiecare dintre noi pentru a nu mai afecta, prin acțiunile sale, mediul. „În primul rând trebuie să investească în câteva becuri economice, baterii moderne la chiuvete (care au un debit cât mai mic, dar o presiune bună) și să folosească un coș gunoi care să fie împărțit în cel puțin trei fluxuri de colectare: hârtie, plastic și sticlă”, spune Zoli Toth. În viața de zi cu zi, el urmează deja sfaturile de mai sus. Mai mult, „încerc totodată să refolosesc cât mai mult orice recipient de plastic, reutilizez pungile de plastic, fac dușuri scurte de maximum 3 minute, merg pe jos ori de câte ori nu sunt obligat să merg cu mașina. Să nu vă închipuiți că sunt vreun habotnic sau vreun ciudat în casa căruia aleargă șoriceii în colivii ca să producă curent. Fac doar lucruri pe care le-am învățat citind articole dedicate protecției mediului și bunului simț”. În România, oamenii au început să conștientizeze efectul nefast e care îl au asupra mediului. Însă, chiar și acum suntem departe de ceea ce întâmplă în Occident, spune Zoli Toth. Crede însă că „norocul vine din partea celor tineri care chiar învață ecologie la școală, și asta se vede. E greu să ceri generațiilor 44+ să se schimbe de la sine. O mare parte dintre ei chiar nu înțeleg ce se întâmplă. Nu înțeleg pentru că nu au fost educați în acest sens”. Care ar trebui să fie, în opinia sa, rolul autorităților în ecuația protecției mediului? Ca în orice alt domeniu, oamenii vor conștientiza mai rapid efectul nefast pe care îl au asupra mediului dacă se aplică amenzi, este de părere Zoli Toth. „Atunci când vine vorba despre curățenie și ecologie nu prea merge cu bunul simț. La început. E fix ca atunci când mergi cu mașina. La început îți pui centura de frică, iar apoi devine un reflex”, conchide el.

O VIAȚĂ FĂRĂ PLASTIC
Există și oameni care au recurs la schimbări majore în viața de zi cu zi, din dorința de a susține cauza unei naturi cât mai puțin poluate. Unul dintre aceștia este Ioana Tănase (foto dreapta), fondatorul ONG-ului Natura Fără Plastic și al proiectului ALTERNATIVE, care promovează principiile unei vieți prietenoase cu mediul în cadrul conferințelor și evenimentelor la care participă ca invitat. Într-o discuție purtată în urmă cu câteva luni, îmi povestea că s-a hotărât să facă o schimbare în viața de zi cu zi atunci când a văzut fotografia unui pui de pescăruș ce avea stomacul plin de plastic, fapt care îi cauzase moartea. Imaginea era cu atât mai năucitoare cu cât pescărușul se afla pe un atol amplasat într-o zonă extrem de îndepărtată de civilizație, așadar departe de lumea industrializată. Renunțând la obiceiurile vechi, Ioana a ajuns la stadiul în care a eliminat cu totul plasticul de unică folosință din viața de zi cu zi, utilizând sticle reutilizabile din inox, periuțe de dinți din bambus, produse cosmetice naturale și neambalate în plastic. Unul dintre primele lucruri achiziționate a fost o sacoșă din bumbac, care i-a permis să se dispenseze de pungile din supermarket. Prin intermediul ONG-ului pe care l-a creat, Ioana luptă totodată împotriva poluării cu plastic. Lunile trecute, Natura Fără Plastic a lansat o petiție menită să determine unul dintre cele mai mari lanțuri de supermaketuri de la noi să renunțe cu totul la pungile din plastic, înlocuindu-le cu sacoșe din pânză. Deocamdată, petiția a rămas fără un răspuns din partea retailerului căreia i se adresează, deși a colectat peste 7.300 de semănturi.

SĂ SCHIMBĂM STATISTICILE
În lipsa reacției autorităților, dar și a unor campanii de conștientizare, în România statisticile arată rău, după cum reiese și din datele prezentate mai sus. Ar mai fi de spus că ne aflăm pe penultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al cantității de deșeuri reciclate, România fiind, așadar, unul dintre cele mai poluate state de pe continent. Românii reciclează un procent infim de deșeuri – cel mult 15% în fiecare an, restul ajugând în gropi de gunoi, incineratoare și în natură. Deșeurile se răspândesc poluând atât pământul, cât și întinderile de apă și râurile, care se varsă în cele din urmă în Marea Neagră, atrăgea atenția recent Ioana Tănase, în cadrul unei conferințe. Așa se face că, în ultimii ani, Marea Neagră a devenit cea mai poluată din lume. Sunt superlative negative care ar trebui să ne determine să intervenim, mai ales că poluarea nu este doar ceva abstract, ce are un impact nefast asupra climei, ci înseamnă și boli incurabile și vieți curmate.

Articol preluat din numărul 262, noiembrie 2019, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.